Protestul organizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație Siru Haret și Federația Națională Sindicală Alma Mater, va începe la ora 10.00 în Piața Victoriei. 100 de oameni vor participa la protestul care, de la ora 11.30, se va muta în fața sediilor PNL și PSD.
Sindicaliștii au revendicări salariale.
„Majorarea salarială de doar 4% de la data de 1 ianuarie 2022, care înseamnă o creștere a veniturilor cu aproximativ 65 de lei net pentru peronalul didactic de predare, a provocat o stare de nemulțumire generală în rândul salariaților din învățământ. De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că peste 30.000 de salariați din categoria personalului nedidactic din învățământ beneficiază de salariul minim brut pe țară garantat în plată, deși, de la data declarării pandemiei COVID-19, acești salariați au desfășurat și alte tipuri de activități ce nu au legătură cu cele specifice postului deținut. În plus, personalul din învățământ este singura categorie de bugetari care nu beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă, deoarece în ultimii ani politica guvernamentală în domeniul salarizării a fost aceea a plafonării cuantumului sporurilor la nivelul anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, ceea ce a făcut inaplicabile H.G. nr. 34/2018 și H.G. nr. 569/2017”, au anunțat sindicaliștii prin intermediul unui comunicat de presă.
În paralel, sindicaliștii organizează un sondaj intern, cadrele didactice fiind întrebate dacă sunt de acord cu declanșarea grevei în sistemul educațional.
Noul an are perspective sumbre pentru revenirea economică
În Europa, creşterea dramatică a preţurilor energiei pune presiune pe consumatorii ajunşi în pragul disperării după doi ani de coronavirus, lockdownuri şi îngrijorări privind locurile de muncă, scrie Bloomberg.
Îngrijorarea gospodăriilor cu privire la preţuri a atins cele mai ridicate cote din acest secol, consumatorii fiind astfel mai puţin înclinaţi să cheltuiască în forţă, relevă un sondaj al Comisiei Europene. Dacă cererea va avea de suferit, aceasta va avea impact asupra ritmului de redresare economică de pe urma pandemiei.
Creşterea preţurilor gazelor a împins inflaţia în sus, iar un model al Bloomberg Economics estimează că criza energiei ar putea şterge până la 1% din PIB. Banque Pictet & Cie estimează că criza ar putea elimina 0,2% din creşterea pe acest trimestru, iar economiştii UBS şi-au redus estimarea de creştere pe 2022 pentru regiune la 4,2% de la 4,8%.
Iar în timp ce impactul economic ar putea fi limitat graţie economiilor acumulate de consumatori în pandemie şi solidităţii pieţei muncii, gospodăriile mai sărace vor avea cel mai mult de suferit. Deocamdată, criza este resimţită cel mai acum de ţările din estul continentului, unde ponderea cheltuielilor pe energie este mai ridicată.
Presiunile legate de costuri împing companiile europene să majoreze preţurile, împingând inflaţia şi mai sus.
Perspectivele sunt sumbre la nivelul întregii economii mondiale. Banca Mondială şi-a redus estimările privind creşterea economică din SUA, zona euro şi China, avertizând că nivelurile ridicate ale datoriilor, inegalitatea în creştere de venituri şi noi tulpini de coronavirus ameninţă redresarea economiilor aflate în curs de dezvoltare, potrivit Reuters.
Creşterea economiei mondiale este aşteptată să decelereze pronunţat la 4,1% în 2022 de la 5,5% anul trecut şi la 3,2% în 2023 pe măsură ce cererea slăbeşte, iar guvernele îşi restrâng măsurile de susţinere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
