Introducerea în România a mecanismului recomandat în Directivă, prin care salariul minim e stabilit la 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie ar conduce la o creștere a venitului minim de la 1 ianuarie 2023 la o valoare apropiată de 3.000 de lei brut, transmite PSD într-un comunicat.
„Astfel, Directiva adoptată recent de Uniunea Europeană confirmă că analiza economică a PSD a fost corect fundamentată, iar majorarea propusă este adecvată contextului social existent. De altfel, și deciziile din domeniul energetic prezentate recent de reprezentanții Comisiei Europene au atestat justețea propunerilor promovate de PSD în acest domeniu, precum plafonarea prețurilor și introducerea unei contribuții de solidaritate pe profitul excesiv al companiilor din sectorul energetic”, arată sursa citată.
Conform Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, statele membre se pot ghida pentru evaluarea gradului de adecvare al salariilor minime legale „în raport cu nivelul general al salariilor brute de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.”
Termenul de conformare la prevederile Directivei este de doi ani de la aprobarea oficială de către Consiliu a acordului agreat cu Comisia Europeană la 6 iunie 2022.
CNIPMMR: Directiva salariului minim la nivelul UE stabileşte un cadru, nu o valoare comună
Directiva salariului minim, votată joi în Parlamentul European, nu înseamnă că toate ţările vor avea aceeaşi valoare a salariului minim, ci că acesta va fi stabilit conform unor reguli comune, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţionale pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), remis, joi.
Parlamentul European a votat, în 14 septembrie 2022, Directiva privind salariile minime europene care prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există salarii minime legale (pentru 6 state UE - Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia - nu va fi obligatorie aplicarea directivei, salariul minim fiind stabilit prin negocieri salariale colective şi nu printr-un act normativ).
Cadrul general pentru stabilirea salariilor minime la nivel european prevede crearea unui cadru procedural pentru a stabili şi actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare, cel puţin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru acele ţări care utilizează un mecanism de indexare automată). Partenerii sociali vor trebui implicaţi în procedurile de stabilire şi actualizare a salariului minim legal iar ţările UE vor trebui să consolideze negocierile colective sectoriale şi interprofesionale ca factor esenţial pentru protejarea lucrătorilor.
În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, statele membre ar trebui să stabilească un plan de acţiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali.
Totodată, ţările UE vor fi obligate să instituie un sistem de aplicare, inclusiv monitorizare fiabilă, controale şi inspecţii pe teren, pentru a asigura conformitatea şi a aborda subcontractarea abuzivă, munca independentă falsă, orele suplimentare neînregistrate sau intensitatea crescută a muncii.
Printre efectele pozitive ale introducerii "salariului minim european" se află stoparea migraţiei forţei de muncă, îmbunătăţirea nivelului de trai, crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forţe de muncă, promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor, un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale şi acces efectiv la protecţia salariului minim.
Dintre posibilele efecte negative ale implementării viitoarei directive, fără a ţine cont de diferenţele între puterea economiilor statelor membre, structura diferită a pieţei forţei de muncă şi nivelurile diferite ale veniturilor din statele membre, CNIPMMR menţionează: închiderea firmelor care nu pot susţine creşterea salarială, migrarea companiilor multinaţionale în alte state non-UE unde forţa de muncă este mai ieftină şi creşterea inflaţiei.
"Având în vedere unele discuţii apărute în spaţiul public, reprezentanţii IMM-urilor spun că nu este stabilită o valoare a salariului minim brut la nivel european; salariul minim nu va avea aceeaşi valoare în toate statele membre; nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariul mediu brut; directiva adoptată stabileşte un cadru pentru salariile minime şi nu un salariu minim european; va exista o perioadă de transpunere de 2 ani pentru statele membre, după aprobarea de către Consiliu şi publicarea în Jurnalul Oficial al UE; salariul minim european, specific fiecărui stat, nu va fi plătit/asigurat din fonduri europene, ci de către angajator; stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă naţională", precizează sursa citată.
CNIPMMR a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective şi pertinente, prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.
Această cerinţă este în concordanţă cu rapoartele de ţară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt menţionat inclusiv în anul 2022.
CNIPMMR reaminteşte că Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, prevede: "Coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale" .
Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent se stabileşte anual de către Institutul Naţional de Statistică, dar acesta nu a stabilit valoarea acestuia în ultimii 2 ani, invocând inadvertenţe ale legii.
CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie având la bază următorii piloni: solidaritatea - creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri; competitivitatea - creşterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti; sustenabilitatea - evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii; complementaritatea - salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
