Conform surselor citate de FT, oferta ar fi fost înaintată în cadrul unei întâlniri care a avut loc la începutul lunii aprilie, la Sankt Petersburg, între președintele rus și omul de afaceri american Steve Witkoff, un apropiat al unor cercuri influente din Washington, trimis în calitate de emisar informal pentru a sonda pozițiile Moscovei. Întâlnirea face parte dintr-o serie mai largă de negocieri neoficiale și paralele desfășurate între părți interesate, în contextul în care conflictul din Ucraina intră în al treilea an, fără perspective clare de rezolvare militară.
O concesie tactică sau o manevră strategică?
Oferta Rusiei presupune, în termeni concreți, stoparea avansului militar și recunoașterea liniei actuale de contact drept o graniță de facto, fără însă a renunța complet la pretențiile asupra celor patru regiuni estice – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – pe care Moscova le-a anexat oficial în septembrie 2022, deși controlul teritorial asupra acestora este parțial.
Citește și Patronii nemți se plâng că nu mai pot aduce români la muncă, dacă salariul minim crește în Germania
Sursele citate de Financial Times afirmă că Vladimir Putin s-ar arăta dispus să „înghețe” conflictul și chiar să accepte ideea că nu va controla integral aceste teritorii, în schimbul unor concesii majore din partea Washingtonului. Printre acestea, cele mai importante sunt recunoașterea suveranității ruse asupra Peninsulei Crimeea, anexată în mod ilegal în 2014, și angajamentul că Ucraina nu va adera niciodată la NATO – o temă sensibilă pentru Kremlin încă din perioada Maidanului.
Poziții ireconciliabile: Kievul și aliații europeni spun „nu” compromisului
Propunerea venită de la Kremlin nu a fost primită cu entuziasm nici la Kiev, nici în capitalele occidentale. Ucraina insistă în continuare asupra unei soluții care să presupună revenirea completă la granițele din 1991, inclusiv recuperarea Crimeei. Președintele Volodimir Zelenski și-a reiterat de nenumărate ori poziția de neclintit privind integritatea teritorială a țării sale, refuzând ideea de compromisuri teritoriale care ar „recompensa agresiunea”.
În același ton s-au exprimat și oficialii Uniunii Europene și NATO, care consideră că orice acord ce ar legitima câștigurile teritoriale obținute prin forță riscă să devină un precedent periculos pentru ordinea internațională.
Chiar și în Statele Unite, pozițiile sunt împărțite. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat în luna februarie că ideea unei reveniri a Ucrainei la granițele de dinainte de 2014 este, din punctul său de vedere, „nerealistă”, sugerând o anumită deschidere către o soluție de compromis. Cu toate acestea, administrația de la Washington nu a confirmat oficial vreo implicare în negocieri cu Moscova și nici nu a comentat informațiile oferite de Financial Times.
Un posibil armistițiu în schimbul unor garanții geopolitice
Planul lui Putin seamănă tot mai mult cu o încercare de a ieși dintr-un conflict costisitor și imprevizibil, fără a da impresia unei retrageri. Deși armata rusă a reușit să stabilizeze frontul în ultimele luni și să obțină unele câștiguri tactice, pierderile umane și costurile economice sunt enorme. În același timp, opinia publică rusă, deși controlată, începe să resimtă tot mai intens impactul războiului prelungit, în timp ce sancțiunile occidentale își fac tot mai vizibil efectul asupra economiei.
Dincolo de dorința de a opri un război epuizant, propunerea rusă urmărește să redefinească arhitectura de securitate din Europa de Est. Moscova vizează o „nouă ordine” în care sferele de influență să fie clar delimitate, iar Ucraina să rămână în zona neutră sau în zona tampon dintre Est și Vest.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
