„Prin decizia preşedintelui rus (...), din motive umanitare, cu ocazia aniversării a 80 de ani de la Victorie, începând de la miezul nopţii de 7 spre 8 mai şi până la miezul nopţii de 10 spre 11 mai, partea rusă anunţă un armistiţiu. În această perioadă, toate acțiunile militare vor înceta”, se arată în declarația Kremlinului.
Într-o actualizare ulterioară, difuzată la ora 15.40, Moscova a transmis că Rusia este „pregătită pentru negocieri de pace fără condiții prealabile” și a solicitat ca și partea ucraineană să respecte armistițiul instituit de Ziua Victoriei. Kremlinul a avertizat însă că „forţele armate ruse vor răspunde adecvat şi eficient în cazul încălcării armistițiului de către partea ucraineană”, întărind ideea că orice provocare va fi întâmpinată cu forță.
Context tensionat: armistiții declarate și încălcate
Deși anunțul pare la prima vedere un pas spre dezescaladare, realitatea din teren sugerează o imagine mult mai complicată. În trecut, Rusia a declarat alte armistiții temporare, cum ar fi cel de Paște, însă acestea au fost marcate de numeroase încălcări. Ucraina a raportat atunci aproape 3.000 de incidente de agresiune în perioada presupusului armistițiu pascal, acuzând forțele ruse de intensificarea atacurilor asupra localităților civile și infrastructurii critice.
Pe fondul acestor experiențe anterioare, Kievul privește cu profund scepticism actualul anunț de încetare a focului. Oficialii ucraineni au denunțat în repetate rânduri gesturile de acest fel ca fiind „trucuri propagandistice” menite să amelioreze imaginea internațională a Rusiei, mai ales în preajma unor date simbolice sau a unor momente-cheie pentru propria agendă de legitimitate internă.
Potrivit CNN, Rusia și-a proclamat de mai multe ori disponibilitatea de a negocia pacea, dar a condiționat mereu aceste negocieri de acceptarea unor cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării Crimeei, a „independenței” regiunilor separatiste din estul Ucrainei și a noilor frontiere trasate unilateral prin forță militară.
Strategia Kremlinului și semnificația Zilei Victoriei
Ziua de 9 mai are o însemnătate majoră pentru Rusia, fiind marcată ca Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste în 1945. De-a lungul anilor, Kremlinul a transformat această comemorare într-un adevărat instrument de consolidare a patriotismului și a sprijinului popular pentru conducerea statului. În 2025, aniversarea a 80 de ani de la sfârșitul războiului aduce o încărcătură simbolică și mai mare.
Analiștii susțin că anunțarea unui armistițiu în această perioadă este și o tentativă a lui Vladimir Putin de a reafirma imaginea Rusiei ca „apărător al păcii”, în ciuda războiului brutal declanșat în Ucraina. Este un mesaj destinat atât publicului intern, cât și celui internațional, care, în ultimii doi ani, a condamnat în mod repetat acțiunile Moscovei și a impus sancțiuni economice severe.
În paralel, liderii ruși speră ca, prin astfel de inițiative, să slăbească solidaritatea occidentală în sprijinul Ucrainei și să alimenteze narativele de „oboseală față de război” în rândul populației europene și americane.
Reacția Ucrainei și realitatea de pe teren
Kievul nu a răspuns oficial până în prezent la propunerea rusă privind respectarea armistițiului de Ziua Victoriei. Totuși, în trecut, președintele Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt au insistat că singura încetare legitimă a focului ar trebui să fie una completă, reală și verificabilă, fără a permite Rusiei să-și regrupeze forțele sau să-și întărească pozițiile.
Realitatea din teren arată că luptele continuă cu intensitate pe mai multe fronturi, în special în regiunile de est și sud ale Ucrainei, cum ar fi Donbas și Herson. Bombardamentele asupra localităților civile, atacurile cu drone și luptele de uzură din tranșee caracterizează în continuare conflictul, în pofida declarațiilor oficiale de încetare a focului.
Experții militari avertizează că un armistițiu de trei zile nu ar schimba fundamental situația militară, mai ales dacă nu există mecanisme clare de monitorizare și dacă nu există încredere reciprocă între părți.
Un armistițiu fără iluzii
Deși ideea unui armistițiu „umanitar” în preajma unei date atât de simbolice precum 9 mai poate părea un gest de bunăvoință, contextul larg și experiențele anterioare indică faptul că șansele unei încetări reale a ostilităților sunt minime. În lipsa unui acord amplu de pace și a unui proces credibil de negociere, anunțul Moscovei riscă să rămână doar un exercițiu de imagine într-un război care a provocat deja zeci de mii de victime și a dislocat milioane de oameni.
Pentru Ucraina, ca și pentru comunitatea internațională, rămâne clar că drumul către o pace durabilă este lung și presărat de obstacole, iar inițiativele punctuale, venite unilateral și în termeni impuși de Kremlin, nu reprezintă soluția la un conflict care a schimbat deja fundamental arhitectura de securitate a Europei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
