Statele Unite ale Americii consideră că președintele Vladimir Putin este „dezinformat" de consilierii săi cu privire la cât de slabă este performanța militară rusă în Ucraina și la impactul sancțiunilor asupra economiei ruse, a declarat un oficial american pentru CNN.
"Credem că Putin este dezinformat de consilierii săi cu privire la cât de prost se comportă armata rusă și la modul în care economia rusă este paralizată de sancțiuni, deoarece consilierii săi de rang înalt se tem prea mult să-i spună adevărul", a spus oficialul.
Acesta a precizat că evaluarea se bazează pe constatări declasificate ale serviciilor de informații americane.
El a adăugat că SUA deține informații care indică faptul că Putin a devenit conștient de dezinformare, ceea ce a dus la o ruptură între președintele rus și principalii săi oficiali din domeniul apărării.
„Avem informații că Putin s-a simțit indus în eroare de către armata rusă. Există acum o tensiune persistentă între Putin și Ministerul Apărării, care provine din neîncrederea lui Putin în conducerea MOD", a mai spus oficialul american care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Oficialul a adăugat că Putin nu știa că armata sa „folosea și pierdea recruți în Ucraina, ceea ce arată o defalcare clară a fluxului de informații exacte către președintele rus".
ONU: Rusia a folosit bombe cu dispersie de cel puţin 24 de ori în Ucraina
Forţele armate ruse au utilizat au utilizat bombe cu dispersie de cel puţin 24 de ori, interzise de legislaţia internaţională, împotriva unor zona populate în Ucraina în cele cinci săptămâni care s-au scurs de la începutul războiului, a denunţat miercuri Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, potrivit EFE.
De asemenea, au fost comise atacuri fără discernământ împotriva spitalelor, şcolilor şi altor infrastructuri, ceea ce este 'interzis prin dreptul naţional umanitar şi ar putea constitui crime de război", a afirmat Bachelet într-un discurs susţinut în faţa Consiliului pentru drepturile omului al Naţiunilor Unite.
Convenţia privind muniţiile cu dispersie, în vigoare din 2010, interzice utilizarea, dezvoltarea, fabricarea şi achiziţionarea acestui tip de armă din cauza impactului său nediscriminatoriu asupra civililor, deşi ţări precum Rusia, SUA sau China nu au ratificat-o încă.
Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a afirmat Bachelet, pe care ea îl conduce, investighează de asemenea plângeri privind utilizarea unor astfel de arme şi de către armata Ucrainei, ţară care nici ea nu a aderat la convenţia respectivă.
"Utilizarea în continuare a unor arme explozive cu impact extins în zonele populate ale Ucrainei provoacă o imensă îngrijorare", a subliniat fostul preşedinte chilian, care a subliniat că biroul său a confirmat moartea a cel puţin 1.189 de civili în conflict (inclusiv 108 copii).
"Cifra reală este cu siguranţă mult mai mare, întrucât în locuri de confruntare intensă, precum Mariupol şi Volnovaha, este foarte greu să avem o imagine completă a situaţiei", a indicat înaltul comisar ONU.
"Populaţia ucraineană pe ansamblu trăieşte un coşmar în care milioane de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele, să se ascundă în subsoluri şi adăposturi antiaeriene, în timp ce oraşele lor sunt atacate şi distruse", a rezumat Bachelet.
77 de atacuri asupra unor instituţii medicale, între care 50 de spitale
Biroul său a efectuat verificări cu privire la 77 de atacuri asupra unor instituţii medicale, între care 50 de spitale, şi a constatat o creştere semnificativă a ratei mortalităţii în rândul civililor în oraşele aflate sub asediu, "probabil din cauza întreruperii serviciilor medicale, cuplată cu privaţiunile şi stresul războiului".
Bachelet a adăugat că biroul său investighează acuzaţii de strămutare forţată a civililor din oraşul asediat Mariupol în Rusia sau în teritorii controlate de forţele proruse.
În zonele aflate sub control rusesc, "arestarea civililor care se exprimă public în sprijinul Ucrainei este o practică pe larg răspândită", a afirmat înaltul comisar, deşi ea a indicat că s-au primit raportări privind asasinarea a cel puţin două persoane pentru exprimarea unor puncte de vedere proruse pe teritoriul controlat de Kiev.
Pe de altă parte, Bachelet şi-a exprimat "profunda îngrijorare" în legătură cu relele tratamente la care par să fie expuşi prizonierii de război de ambele părţi, după cum arată unele videoclipuri publicate pe internet şi alte surse deschise.
Înaltul comisar a semnalat că biroul său a primit plângeri de violenţă sexuală în cursul conflictului, inclusiv violuri, şi a deplâns moartea a cel puţin şapte jurnalişti care acopereau mediatic războiul în Ucraina, în timp ce 22 de reporteri şi activişti pentru drepturile omului sunt daţi dispăruţi.
De asemenea, Bachelet a denunţat în discursul său o amplificare a rusofobiei în diverse ţări, subliniind totodată că în Ucraina "civilii trebuie protejaţi, iar celor care doresc să plece să li se permită trecere liberă", în timp ce prizonierii de război "trebuie trataţi cu demnitate şi respect".
"Îndemn Federaţia Rusă să dea curs apelului ferm al Adunării Generale a ONU şi al Consiliului pentru Drepturile Omului şi să îşi retragă imediat trupele de pe teritoriul ucrainean", a reiterat înaltul comisar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
