În cadrul emisiunii „Im Ștucan”, acesta a povestit cu umor, dar și cu o notă de nostalgie și revoltă, despre momentul în care a rămas corigent la nu mai puțin de cinci materii, în clasa a IX-a, explicând contextul și atmosfera rigidă din școala comunistă a anilor '80.
„În clasa a 9-a am rămas corigent, cred că la vreo cinci materii”, a declarat Banciu, adăugând că momentul a venit în primul an de liceu, într-un sistem în care presiunea pe elevi era uriașă, mai ales când venea vorba despre materiile exacte. „Păi la noi știi cum era? Nici nu mă întrebau ai mei de română, istorie sau limbi străine... Direct matematică, fizică, chimie. Astea erau importante.”
Deși era elev la filologie, Banciu și colegii săi erau tratați, spune el, ca elevii unei clase de profil real. „Noi făceam liceul într-un liceu de mate-fizică. Așa era: o singură clasă de filologie, pierdută într-un ocean de real. Iar filologia, în comunism, era tratată ca o clasă inferioară. Profesorii de științe ne omorau. Noi habar n-aveam, că de-asta ne dusesem acolo, să scăpăm de matematică”, a explicat jurnalistul.
Liceul pe care l-a urmat, „Papiu Ilarian”, era considerat unul dintre cele mai riguroase din țară, dar acest renume nu i-a salvat pe elevii de la filologie de umilințele zilnice. „Profesorii nu ne scoteau nici măcar la tablă. Spuneau direct: 'Rămâneți în bancă'. Aveam și un profesor celebru, pe nume Sutica, care ne zicea: 'Eu zic să veniți la tablă. Dacă veniți, luați patru. Dacă stați în bancă, luați trei.' Deci între 3 și 4 se discuta. Dacă făceai efortul să te ridici, aveai un punct în plus.”
Clasa de filologie a fost desființată
Banciu nu și-a ascuns frustrarea față de acest tratament, povestind cum întreaga clasă era văzută ca o pată pe obrazul liceului. În final, decizia conducerii a fost radicală: după anul lui de debut, filologia a fost desființată în cadrul acelui liceu. „Am terminat liceul în '89. După noi, clasa aceasta a fost mutată la Pedagogic, pentru că făcuse rușine liceului. A fost ultimul an când a mai existat profilul filologie-istorie la Papiu.”
Totuși, jurnalistul își amintește că, la materiile umaniste, el și colegii lui se descurcau excelent. „Noi eram buni la română, la istorie, la economie, la alea. Profesorii de-acolo spuneau: 'Sunt copii buni'. Dar cum să fie, doamnă, că aveam numai trei și patru la restul?”.
Mărturisirea lui Banciu nu este doar o simplă anecdotă personală. Ea relevă un adevăr mai amplu despre sistemul educațional românesc din perioada comunistă, în care materiile exacte erau puse pe un piedestal, iar elevii care alegeau alte drumuri erau tratați ca „de mâna a doua”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
