Dezbaterea „Tradiții românești în diaspora - Ediția III” a fost un prilej important pentru a reflecta asupra rolului crucial pe care statul român, organizațiile și comunitățile îl joacă în păstrarea și promovarea culturii românești în afara granițelor. Inițiativele precum taberele ARC și festivalurile internaționale sunt dovezi ale angajamentului continuu de a sprijini identitatea culturală românească.
Peste 3200 de copii și tineri din Ucraina au venit în programul de tabere ARC
"Mă aflu în tabăra de la Gălăciuc din județul Vrancea. E o tabără de dezintoxicare digitală, e o tabără aflată în Munții Vrancei. Anul acesta avem un număr record de participanți sunt peste 6.500 din 20 de state și cei mai mulți vin din Ucraina. Sunt copii care au drame, trăiesc de doi ani de zile cu frica războiului. Chiar dacă nu au picat bombe în zonele Transcarpatia, Cernăuți și în Odessa, excluzând zona Ismailului, în care au picat, părinții copiilor sunt angrenați în efortul de război împotriva Federației Ruse, un război de apărare, un război ilegitim și criza economică se face simțită.
Astfel, acești copii nu au alte momente de speranță, de contact cu Europa decât prin programul de tabere ARC. În acest an, peste 3200 de copii și tineri din Ucraina au venit în programul de tabere ARC. Am lângă mine o tânără, Vlada Brăila se numește, am făcut cunoștință în tabăra de la Gălăciuc și, când i-am zis că voi participa la o dezbatere despre rolul tradițiilor și al culturii în diaspora, mi-a spus: 'Noi nu suntem diaspora, noi suntem comunități istorice'. E din Babele, satul în care s-a născut Mareșalul Averescu", spune Radu Cosma, Director al Direcției „Proiecte pentru Diaspora și Comunități Istorice”, din Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
„În tabără este o atmosferă incredibilă ”
În cadrul dezbaterii, Cosma a fost însoțit de Vlada Brăila, o tânără din comuna Oziornoe (cunoscută și sub numele de Babele), situată în zona natală a mareșalului Averescu. Vlada a împărtășit perspectivele sale asupra provocărilor întâmpinate de comunitățile istorice și a subliniat importanța menținerii identității culturale românești în contextul actual.
„Sunt Vlada Brăila și sunt din comuna Mareșalului Averescu, numită acum Oziornoe. I se mai zice și Babele. Aș vrea să spun că domnul care este acum lângă dumneavoastră a făcut o mare dreptate zicând că totul vine de la sine, din familie. Vreau să menționez că mama mea este profesoară de limbă și literatură română și, din acest motiv, noi cunoaștem limba română. Am crescut cu poveștile lui Ion Creangă, cu Luceafărul și cu Vasile Alecsandri. Îmi pare foarte rău pentru situația care se întâmplă la noi în țară, în Ucraina. Sunt probleme acum cu păstrarea identității românești pentru că războiul ne-a pus obstacole, iar acum noi ne dorim doar să se termine cât mai repede.
În tabără este o atmosferă incredibilă și toată lumea a fost foarte încântată de activitățile care au avut loc aici și au fost foarte mulțumiți. Când au plecat copiii din Republica Moldova, ai noștri, ucrainenii, plângeau. S-au împrietenit foarte bine. Vă mulțumim extrem de mult și nu mai avem cuvinte pentru cât de mult ne-ați ajutat prin programele acestea cu taberele ARC. Ne scoateți din problemele noastre legate de război puțin”, spune tânăra.
Statul român promovează limba română și în comunitățile istorice dar și în diaspora
Radu Cosma a apreciat intervenția Vladei și a subliniat importanța educației și a inițiativelor culturale în sprijinul comunităților istorice.
"Este bine să avem astfel de păreri de la tineri ca ea, impresii de la niște oameni formați și în comunitățile istorice, dar și în România, pentru că Vlada a fost bursieră a statului român și este astfel un rezultat al programului statului nostru timp de mai mulți ani. Statul român, prin instituțiile sale, promovează limba română și în comunitățile istorice, dar și în diaspora. Iar programul de burse care a început în anii '90 dă roade.
În acest an, Departamentul Pentru Românii de Pretutindeni alocă un interes semnificativ promovării culturii, a tradițiilor și a obiceiurilor românești în diaspora. Pentru că, spre deosebire de comunitățile istorice, spre exemplu Ucraina, Serbia, Ungaria, există încă învățământ în limba română în școlile publice, există biserici ortodoxe care funcționează cu limba de cult româna. Există în Ucraina și în Republica Moldova multe instituții în limba română.
În diaspora nu avem astfel de piloni identitari. Vorbim despre români care s-au așezat, cei mai mulți începând cu anii 2000 și în special după 2007, și care s-au legat în special în jurul bisericilor și care s-au transformat în comunități. Românii, unde s-au dus, și-au dus obiceiurile, dar să le transmită mai departe generațiilor următoare a fost puțin mai greu. Dar aici intervine rolul statului, al bisericilor, al mediului asociativ de promovare a tradițiilor noastre și a culturii. Departamentul susține orice inițiativă de calitate pe care aceste instituții le au, astfel încât să aibă loc festivaluri în care să fie promovate muzica noastră, tradițiile și obiceiurile.
Anul acesta a fost un festival în Italia care a avut ca țintă un grup de 40 de copii care au învățat diverse meșteșuguri precum olăritul sau dansul popular. Și aici, în taberele ARC, au parte de aceste activități. Și nu mai vorbesc despre proiectele educaționale, sunt sute de proiecte”, mai spune Radu Cosma.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
