Raed Arafat îl acuză pe Traian Băsescu de Fake News după valul de atacuri. Cum dezminte şeful DSU acuzaţiile

Andreea Cosma |
Data publicării:
gov.ro
gov.ro

Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției nu i s-a cerut ajutorul pentru găsirea unui/unor locuri la ATI, în aria Timișoarei și nici nu a existat o informare în acest sens, este răspunsul lui Raed Arafat la atacul lui Traian Băsescu.

„Ca urmare a atacurilor fostului președinte al României, Traian Băsescu la adresa secretarului de stat, șeful DSU, dr. Raed Arafat și a instituțiilor cu rol în gestionarea situațiilor de urgență, aflate în coordonare, pentru corecta informare a opiniei publice, facem următoarele precizări: Fostul președinte al României, domnul Traian Băsescu, începe seria atacurilor, dezinformând populația prin prezentarea unui Fake News, legat de cazul Timișoara, respectiv incapacitatea Departamentului pentru Situații de Urgență de a muta pacienții, în vederea continuării îngrijirilor medicale care se impuneau acestora. Precizăm opiniei publice dar și fostului președinte că la nivelul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI) NU s-a solicitat ajutorul în vederea găsirii unui/unor locuri la ATI, în aria Timișoarei și nici NU existat o informare în acest sens”, transmite DSU.

 

Arafat dezminte acuzaţiile lui Traian Băsescu

 

Conform informării DSU, transferul între două unități sanitare se poate realiza și fără implicarea CNCCI sau DSU, situație întâmplată la nivelul Timișoarei, unde responsabilitatea trebuia concentrată pe comunicarea celor două spitale, iar mai apoi sesizarea ISU Timiș și Serviciul de Ambulanță Timiș, în vederea preluării și transportării pacienților de la o unitate sanitară la alta.

„Totodată, pe această cale dorim să reamintim atât opiniei publice cât și domnului Traian Băsescu, fost președinte al României de repercusiunile pe care le-a avut decizia de tăiere a salariilor din perioada 2010-2011, în sectorul medical, deși ministrul sănătății de atunci și subsecretarul de stat au avertizat in mod repetat că această decizie ar putea prefigura un exod al medicilor specialiști, rezidenți de ATI, urgență, radiologie, etc., situație care s-a și întâmplat, asistând la o lipsă masivă de personal medical de specialitate, cu care azi, în 2020, ne confruntăm”, adaugă DSU.

În răspunsul DSU apar și informații legate de cazurile Apuseni, Siutghiol și Colectiv.

„Date fiind încercările permanente de discreditare a acțiunilor întreprinse de șeful DSU în gestionarea situațiilor de urgență, precum, cazul Apuseni, Siutghiol, Colectiv, considerăm imperios necesar în a explica încă o dată opiniei publice dar și celor care de-a lungul timpului au insistat/ insistă în a dezinforma cetățenii, următoarele:

Cazul Apuseni - 2014

În anul 2014, la momentul tragicului accident aviatic amintim faptul că Departamentul pentru Situații de Urgență nu exista, iar dr. Raed Arafat îndeplinea funcția de subsecretar de stat, în cadrul Ministerului Sănătății, neavând competența în rezolvarea problemelor de localizare sau de derulare a acțiunilor de Căutare-Salvare în munți. Mai mult de atât, la acel moment, dr. Raed Arafat, nu era în țară. În decursul anilor, chiar și astăzi, o parte a presei dar și alte persoane publice au continuat seriile de dezinformări, chiar dacă în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție prin sentința definitivă a demonstrat faptul că dr. Raed Arafat, NU este vinovat.

Ca urmare a tragicului eveniment, astăzi, prin Departamentul pentru Situații de Urgență și a consolidării permanente a sistemului integrat de urgență, instituțiile cu rol în gestionarea situațiilor de urgență, aflate în coordonare, au fost pregătite în ultimii ani în acest scop al salvării cetățenilor, dovada fiind sutele de exerciții, intervenții, unde cu sprijinul comun al IGSU, Inspectoratului General de Aviație, Salvamont au reușit să salveze oameni aflați în situații extrem de delicate, în misiuni dintre care cele mai complexe.

Cazul Siutghiol - 2015

În anul 2015, Raed Arafat, în urma tragicului eveniment din Constanța, conform celor relatate de o parte a presei dar și a anumitor persoane publice, a fost “vinovat” de faptul că sistemul de urgență condus de șeful DSU nu a reușit să salveze victimele din Lacul Siutghiol. De această dată, procurorii clasează dosarul după cinci ani concluzionând că eventualii vinovați nu se mai află în viață. Însă în continuare, chiar la momentul anunțării sentinței, au continuat acuzațiile și denigrările, lucru care se întâmplă și astăzi.

Cazul Colectiv - 2015

În anul 2015, după tragicul incendiu de la clubul Colectiv, atât șeful DSU cât și IGSU sunt responsabili de “modul haotic de intervenție”.

În acest sens au fost date mai multe precizări inclusiv realizarea unor interviuri cu specialiști care au explicat intervenția din seara de 30 octombrie 2015, precum Kobi Peleg, profesor în managementul dezastrelor la Universitatea din Tel Aviv și director al Centrului Național de Traumă și Medicina Dezastrelor din Israel, Henry Jullien, medic, general în rezervă, specialist ATI, Președintele Societății Franceze de Medicină pentru Dezastre, dar și Ian Cameron, jurnalist, producător, editor de știri cu experiență de peste 35 de ani la BBC, expert în comunicarea de risc și mass-media în cadrul NATO”, se arată în reacția DSU.

Departamentul pentru Situații de Urgență mai transmite că se delimitează de factorul politic.

 

Atacul lui Traian Băsescu

 

Fostul președinte Traian Băsescu a lansat, miercuri, un atac la adresa șefului DSU, Raed Arafat, spunând că în situație de criză, ISU are nevoie de un cap limpede.

„În criza Covid-19, ISU gestionează locurile disponibile la ATI și mijloacele de transport destinate bolnavilor aflați în situație critică. Cât timp au fost 200 de bolnavi pe cele circa 1100 de locuri de la ATI nu au fost probleme. Când s-a ajuns la 1000 de bolnavi pe circa 1100 de locuri, ISU a ajuns la 'performanța' de a nu îi transfera în timp util pe cei şase bolnavi de la Timişoara, pe locurile disponibile din alte spitale, ceea ce a dus pur și simplu la uciderea a șase oameni din spitalul bramburitului doctor Mustea”, spunea Băsescu.

Fostul președinte afirma că s-a ajuns la un moment de criză pentru care era necesar un cap limpede care să dirijeze misiunea de salvare a celor șase bolnavi. Băsescu a amintit de „misiunile eșuate ale DSU”.

„La fel s-a întâmplat în Apuseni, cu ocazia prăbușirii avionului pilotat de Iovan, care trebuia să asigure un transport pentru un transplant de inimă. La fel s-a întâmplat la Colectiv, unde lipsa unui cap limpede a îndepărtat salvările private şi a accentuat harababura organizatorică. La fel s-a întâmplat la accidentul cu elicopterul prăbușit pe lacul Siutghiol din Mamaia”, spune Băsescu, apoi trage o concluzie: „Arafat este foarte bun pentru achiziţii de salvări vopsite în roşu sau pentru funcția de purtător de cuvânt și de imagine tv. (...) Pentru mine, om care am trecut prin multe momente limită, este uşor să înţeleg că Arafat nu poate reacţiona eficient în momente de criză”, scria Traian Băsescu pe Facebook.

Fostul președinte, în prezent europarlamentar, atrăgea atenția guvernanților să lase țara „pe mâna lui Arafat”.

„Guvernanţilor, vă rog, gândiţi-vă că mâine putem avea un cutremur devastator. Nu lăsaţi ţara şi viaţa oamenilor pe mâna lui Arafat. Nu poate acţiona exact şi eficient în condiţii de presiune, de criză, nu poate coordona lucid în situaţii de criză. Dacă ţineţi să-l faceţi ceva, faceţi-l ministrul culturii, ministrul lucrărilor publice, director de investiţii la ISU, director de imagine sau purtător de cuvânt, dar nu gestionar al situaţiilor de urgenţă. Nu-ţi vreau răul doctore”, mai scria Băsescu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel