„Dacă Ucraina cade, suntem în pericol toți! Susținerea necondiționată a Armatei ucrainene este singura șansă de a evita o dramă și mai mare. Nu e cazul să ne întrebăm ce avem de câștigat, oameni buni! Se joacă securitatea UE aici, ucrainenii mor pe front să-și recupereze țara, dar și ca să apere Uniunea Europeană. Chiar dacă aceasta a greșit cumplit, după anexarea Crimeei!
Să facem puțină cronologie, ca să nu pierdem din vedere de ce este UE OBLIGATĂ să repare o eroare istorică ale cărei costuri le plătesc copiii ucraineni:
***februarie 2014: demis de parlament, Ianukovici fuge în Rusia, Putin vorbește de o lovitură de stat și face primele amenințări cu utilizarea forței ca ultimă soluție pentru a nu pierde Ucraina din sfera de influență.
***martie 2014, Putin anexează Crimeea și umple estul Ucrainei de vectori ai propagandei. Iar rebelii pro-ruși, înarmați de Putin, preiau administrativ Donețk.
***mai 2014 - separatiștii proclamă independența regiunilor Luhansk și Donețk, după un referendum ilegal. Începe un proces intens de rusificare.
Acordurile de la Minsk au fost niște glume. Ales în 2019, Zelenschi încearcă sa discute cu rușii pentru a pune capăt războiului din Donbas, dar fără succes, prin urmare s-a orientat către NATO, singura șansă a Ucrainei.
Dar Putin și-a văzut de drum, căci UE îi umplea mereu buzunarele, alimentând-i mașina de război. “Lumea bună” se prefăcea că Rusia e frecventabilă. A primit chiar șansa de a organiza CM de Fotbal. Și n-a fost boicotată!!
În Ucraina mor oameni nevinovați, iar UE le este datoare. Nu e limpede?”, a scris Rareș Bogdan, pe pagina de Facebook.
Un an de război în Ucraina. Ambasadorii străini apreciază eforturile României pentru refugiaţi
La rândul său, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti a subliniat că anul care a trecut de la invadarea ţării sale de către Rusia a fost unul marcat de „durere, suferinţă, unitate şi credinţă”, evidenţiind sprijinul acordat de România şi de ceilalţi parteneri din comunitatea internaţională.
Ambasadoarea Suediei, Therese Hydén, a menţionat că ţara sa deţine preşedinţia Consiliului UE şi cel mai important obiectiv este menţinerea unităţii pentru Ucraina şi creşterea presiunii asupra Rusiei.
„Grija pentru refugiaţi este o parte importantă a acestei activităţi. Şi, într-adevăr, România are un rol foarte important. România a arătat un sprijin statornic, puternic şi larg pentru ucraineni încă de la începutul acestui război. Nu numai prin grijă faţă de refugiaţi. Poporul român şi societatea civilă au reacţionat imediat ce refugiaţii ucraineni au venit la frontieră. Autorităţile române au acţionat imediat şi au înfiinţat adăposturi de urgenţă şi Guvernul român, din câte am auzit, a fost primul care a gândit asistenţă pe termen lung pentru refugiaţi”, a afirmat Therese Hydén, adăugând că mulţumeşte României pentru că este un partener important pentru vecinii ucraineni.
Ea a subliniat că un an de război a însemnat, de asemenea, un an de rezistenţă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
