În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 19.105 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 2.495 mai mult decât în ziua anterioară. 2.084 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
În total, până astăzi, 20 ianuarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.964.021 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 25.473 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
1.806.581 de pacienți au fost declarați vindecați.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.394 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 59.428 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 19.01.2022 (10:00) – 20.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 43 de decese (17 bărbați și 26 femei), dintre care 4 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Botoșani, Brăila, Brașov, Cluj, Covasna, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui și Municipiul București.
Dintre cele 43 de decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 ani , 3 la categoria de vârstă 50-59 ani, 8 la categoria de vârstă 60-69 ani, 11 la categoria de vârstă 70-79 ani și 17 la categoria de vârstă peste 80 ani.
42 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Din totalul de 43 de pacienți decedați, 37 au fost nevaccinați și 6 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. 5 pacienți vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iau un pacient nu prezenta conorbidități.
Au fost raportate 4 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Bacău și Municipiul București, unul în luna octombrie 2021, unul în luna noiembrie 2021 și 2 în luna decembrie 2021.
În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.945, cu 411 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 547 de persoane, cu 17 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 547 de pacienți internați la ATI, 63 au certificat care atestă vaccinarea.
Din totalul pacienților internați, 414 sunt minori, 401 fiind internați în secții, cu 27 mai mult decât în ziua anterioară și 13 la ATI, cu similar cu ziua anterioară.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.510.947 de teste RT-PCR și 6.775.520 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.281 de teste RT-PCR (14.249 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.032 la cerere) și 52.659 de teste rapide antigenice.
Rata de infectare COVID a sărit peste 7 la mie în București
Rata de infectare cu coronavirus a depășit, joi, 7 cazuri la mia de locuitori în București.
Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie - 16,54 cazuri la mia de locuitori.
Apoi, incidența a scăzut, iar în ultimele zile din decembrie a ajuns la 0,61, după care a început să urce, pentru ca joi să ajungă la 7,15.
Avertismentul unui medic: Infecția COVID nu se tratează cu antibiotice
Medicul Egri Eduard îi avertizează pe românii care folosesc antibiotice fără recomandarea specialistului: infecția COVID și virozele, chiar dacă au forme mai severe, nu se tratează cu antibiotice.
Utilizarea antibioticelor în plin sezon de viroze și COVID reprezintă un pericol pentru pacienți. De asemenea, antibioticele nu se folosesc la tratamentul virozelelor intestinale, al febrei, al durerilor în gât și al secrețiilor nazale, spune medicul Egri Eduard
„Nu se administrează antibiotice la indicația rudelor, vecinilor, forumurilor etc. Sumetrolimul, Epitrimul sau Biseptolul sunt antibiotice. Nu există antibiotice "tari" sau "slabe", diferă doar spectru de acțiune”, mai arată Egri Eduard.
Din cauza utilizării frecvente a medicamentelor, microbii rezistă din ce în ce mai mult la tratamentele cu antibiotice, în special în România.
Concluzia medicului este că atunci când sunt administrate corect, antibioticele salvează vieți, iar când sunt utilizate gresit viețile unei întregi generații vor fi puse în mare pericol de către microbi care au devenit extrem de rezistenți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
