Decizia, care va fi formalizată miercuri, 16 aprilie, printr-o Hotărâre de Guvern, marchează o schimbare de direcție semnificativă în politica minieră a României și readuce în atenția publică un subiect sensibil: resursele naturale ale țării și modul în care acestea pot contribui la redresarea economică a unor regiuni cu tradiție minieră, dar afectate profund de declinul industriei grele, relatează DCBusiness.
Mina care refuză să moară
Povestea minei de la Șuior este una emblematică pentru Maramureș, dar și pentru România post-industrială. Exploatarea de aici a fost închisă oficial în anul 2007, în urma unei decizii guvernamentale care viza oprirea activităților miniere considerate nerentabile și inițierea procesului de ecologizare a zonei. Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase REMIN S.A., titularul licenței, a fost forțată atunci să sisteze activitatea, în timp ce mina a intrat într-un con de umbră. Totuși, închiderea oficială nu a fost niciodată finalizată în mod legal. Lucrările de ecologizare au rămas nefinalizate, iar procesul-verbal de recepție a închiderii nu a fost semnat nici până astăzi. În mod paradoxal, tocmai această lipsă de finalitate a permis ca licența să rămână valabilă din punct de vedere juridic.
Astfel, în anul 2025, REMIN – aflată în continuare în insolvență – a solicitat prelungirea licenței de concesiune nr. 541/1999 pentru perimetrul Șuior. Cererea a fost analizată favorabil, iar Guvernul României a decis să prelungească dreptul de exploatare până la 23 aprilie 2030. Această decizie oferă premisele reluării activității miniere, pentru prima dată după aproape 17 ani de stagnare.
Aur, argint și un potențial economic semnificativ
Conform actului adițional nr. 3/2025, aprobat de Guvern, reluarea activității miniere va presupune și o serie de actualizări importante. Printre acestea, se numără:
Modificarea și actualizarea redevenței miniere, în conformitate cu noile reglementări aduse de Ordonanța de Urgență nr. 91/2023;
Întocmirea unor noi documentații tehnico-economice, care vor cuprinde studii de fezabilitate, evaluări de impact asupra mediului, planuri de dezvoltare și măsuri de refacere ecologică;
Un plan de investiții estimat la peste 159 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 32 milioane de euro) în următorii cinci ani, pentru repornirea și modernizarea infrastructurii miniere.
Guvernul mizează pe faptul că reluarea exploatării minereurilor cu aur și argint din perimetrul Șuior va avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat. Conform estimărilor oficiale, veniturile directe provenite din redevențe și taxe ar urma să depășească 6,8 milioane de lei în anul 2026, cu o medie anuală de peste 5,2 milioane de lei până în 2030. Pe lângă aceste încasări, trebuie adăugat și impactul indirect: locuri de muncă nou create, dezvoltarea infrastructurii locale și revitalizarea economică a unei regiuni care, de-a lungul anilor, a pierdut zeci de mii de locuri de muncă din industria extractivă.
Corecturi și reglementări administrative
Hotărârea de Guvern care vizează relansarea activității miniere la Șuior nu este doar un simplu act de prelungire a unei licențe. Ea cuprinde și o serie de corecturi administrative menite să clarifice situația juridică a perimetrului minier. Astfel, este rectificată denumirea zăcământului, care nu mai apare în documente ca „Șuior-Cremenea”, ci pur și simplu „Șuior”, pentru a reflecta realitatea geologică și tehnică.
Totodată, descrierea zăcământului va fi actualizată pentru a reflecta cu acuratețe conținutul efectiv de metale prețioase, în special aur și argint, ceea ce va avea un rol esențial în atragerea de potențiali investitori sau parteneri de dezvoltare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
