Preşedintele Comitetului pentru relaţii internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Leonid Sluţki, a reacţionat luni virulent la anunţul autorităţilor de la Chişinău privind blocarea accesului la 31 de site-uri ruseşti, între care unele ale principalelor media de informare din Rusia, precum agenţiile de presă TASS şi Interfax, cărora le-a fost imputată implicarea în războiul informaţional dus de Moscova împotriva republicii, relatează media de peste Prut, între care Deschide.md.
"Regimul (preşedintelui Republicii Moldova) Maiei Sandu se transformă într-o clonă ucraineană. O cetăţeană a României le instituie moldovenilor cenzura şi interzice partidele politice populare în rândul acestora, pentru care oamenii îşi dau în mod real votul. Cu asta a început şi guvernarea post-Maidan în Ucraina. La ce a ajuns aceasta acum? La un control extern şi la o ţară distrusă?", a declarat Sluţki, liderul Partidului Liberal Democrat (LDPR, ultranaţionalist, al defunctului Vladimir Jirinovski - n.r.), într-un comentariu făcut pentru agenţia de presă oficială rusă TASS.
"Dar, după cum se spune, exemplul rău este contagios. Atât Sandu, cât şi (preşedintele ucrainean) Volodimir Zelenski vor ajunge la groapa de gunoi a istoriei", a declarat Sluţki, a cărui ţară a declanşat o invazie neprovocată şi ilegală împotriva Ucrainei în februarie 2022, în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", în timp ce Kievul şi Occidentul o califică drept un război de agresiune de o amploare şi intensitate nemaivăzute în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din Rusia, Vladimir Soloviov, a declarat că blocarea site-urilor ruseşti încalcă "toate normele libertăţii de exprimare" şi că Moscova ar putea să ia măsuri similare drept răspuns la decizia Serviciului de Informaţii şi de Securitate al Republicii Moldova (SIS), potrivit publicației Deschide.md, citată de Agerpres.
31 de portaluri web ar fi contribuit la dezinformarea cetăţenilor
"Putem doar să ne exprimăm regretul cu privire la acţiunile autorităţilor moldoveneşti şi a politicii rusofobe pe care o duc. Ei limitează dur activitatea presei ruse, încălcând astfel toate normele libertăţii de exprimare şi ale presei, pe care le declară pe foaie. Este foarte posibil că, drept răspuns la aceste acţiuni, din partea Rusiei ar putea, de asemenea, să fie luate măsuri în oglindă cu privire la jurnaliştii moldoveni acreditaţi în Rusia", a declarat Soloviov.
Le 30 octombrie, şeful SIS Alexandru Musteaţă a anunţat blocarea accesului la 31 de portaluri web care ar fi contribuit la dezinformarea cetăţenilor, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova. Newsmaker publică lista site-urilor blocate: kp.md; aif.md; orizont.tv; itv.md; prime.md; publika.md; canal2.md; canal3.md; primul.md; rtr.md; a-tv.md; cenzura.md; tv6.md; orheitv.md; vedomosti.md; enews.md; regtrends.com; kp.ru; tass.ru; lenta.ru; pravda.ru; aif.ru; rg.ru; interfax.ru; mk.ru; iz.ru; riafan.ru; regnum.ru; pnp.ru; radiosputnik.ru şi rline.tv.
Contactat de Newsmaker, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova (MAEIE), Igor Zaharov, a declarat că, din informaţiile deţinute de MAEIE, în Federaţia Rusă nu ar exista jurnalişti moldoveni acreditaţi.
Deschide.md menţionează că 16 portaluri de pe această listă sunt din Republica Moldova.
Ordinul ce conţine indicaţii cu caracter obligatoriu a fost transmis furnizorilor de reţea şi/sau servicii de comunicaţii electronice, pentru a bloca imediat, în condiţiile prevederilor Dispoziţiei nr.1/2022, accesul utilizatorilor din Republica Moldova la sursele menţionate.
De asemenea, la solicitarea SIS, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a suspendat luni licenţa de emisie pentru şase posturi de televiziune; OrizontTV, ITV, Canal2, Canal3, PublikaTV şi PrimeTV.
Alexandru Musteaţă a declarat că SIS deţine informaţii care indică o 'finanţare tenebroasă', în ultimele şase luni, a posturilor TV Prime, Canal 2 şi Canal 3, deţinute de Vladimir Plahotniuc, care face obiectul mai multor dosare de corupţie, în complicitate cu Ilan Şor, condamnat definitiv în aprilie la 15 ani de închisoare în dosarul privind "furtul miliardului" şi al cărui partid - care îi poartă numele - a fost scos în afara legii pentru destabilizarea situaţiei din Republica Moldova.
Aceste decizii ale Chişinăului intervin pe fondul alegerilor locale preconizate să aibă loc duminică, 5 noiembrie, în Republica Moldova, în timp ce principalele partide de opoziţie din Republica Moldova au de multă vreme legături strânse cu Moscova, potrivit Reuters.
Decizia privind blocarea mai multor portaluri web "face parte din răspunsurile autorităţilor Republica Moldova de a proteja statul şi democraţia", a declarat luni preşedinta Maia Sandu, citată de Moldpres.
Maia Sandu a subliniat că "decizia face parte din răspunsurile autorităţilor Republica Moldova de a proteja statul şi democraţia de încercările de interferenţă din partea Federaţiei Ruse în procesul electoral din ţara noastră".
Rusia neagă amestecul în afacerile Republicii Moldova şi o acuză pe preşedinta Maia Sandu de promovarea animozităţii, notează Reuters.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
