Piața forței de muncă din Italia a fost afectată mai puternic decât cele ale majorității colegilor săi din Uniunea Europeană în timpul crizei COVID-19 din 2020 și 2021, mărind decalajul de ocupare a forței de muncă în comparație cu media UE, a anunțat vineri biroul național de statistică ISTAT, citat de Reuters.
În 2020, anul în care a lovit pandemia, Italia a pierdut aproximativ 724.000 de locuri de muncă, marea majoritate în rândul lucrătorilor temporari și al lucrătorilor independenți, doar 90.000 fiind pierdute în rândul persoanelor cu contracte permanente, a precizat ISTAT în raportul său anual.
Acest lucru a marcat o scădere a ocupării forței de muncă de aproximativ 3%, aproximativ la fel ca în Spania și Irlanda. Singurele țări din UE care au înregistrat o scădere mai mare au fost Grecia (-5,1%) și Bulgaria (-3,6%).
Când economiile UE și-au revenit în 2021, ocuparea forței de muncă în Italia a crescut cu doar 0,6%, o treime din creșterea înregistrată în întreaga UE, a precizat ISTAT.
Criza demografică a amplificat efectele crizei economice
Rata de ocupare a forței de muncă din Italia la sfârșitul anului 2021 se situa la 58,2%, cu 10,2 puncte sub media UE, diferența crescând de la 9,1 puncte în 2019.
Până în luna mai, rata a urcat la 59,8%, potrivit ISTAT, iar numărul persoanelor care lucrează era aproape la fel de mare ca înainte de pandemie.
Criza demografică de lungă durată din Italia s-a agravat și ea în timpul pandemiei COVID și, spre deosebire de Franța și Germania, nu dă semne de îmbunătățire, a precizat ISTAT.
Datele preliminare pentru luna martie au arătat că nașterile au scăzut cu un record de 11,9% față de aceeași perioadă a anului 2021, potrivit raportului.
Produsul intern brut italian a revenit aproximativ la nivelul de dinaintea pandemiei la sfârșitul primului trimestru al acestui an, a precizat ISTAT, după o scădere de 9,0% în 2020 și o revenire de 6,6% anul trecut.
În pofida revenirii de anul trecut, numărul persoanelor care trăiesc în ceea ce ISTAT numește "sărăcie absolută", ceea ce înseamnă că nu își pot permite bunuri și servicii esențiale, s-a ridicat la 5,5 milioane, adică 9,4% din populație, triplându-se din 2005.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
