Publicitate
Totodată, Augustin Lazăr a menţionat că unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august, invocarea acestui motiv constituind, în realitate, "o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale".
Procurorul general Augustin Lazăr a depus, în 2 noiembrie, la CA Alba Iulia, o acţiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie. Lazăr a solicitat, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii menţionate, inclusiv a Raportului privind activitatea managerială a procurorului general.
Ce spune Augustin Lazăr
Lazăr a motivat că propunerea şi actele indicate sunt de natură administrativă, menţionând în cerere câteva repere de jurisprudenţă constituţională. Procurorul general a opinat că propunerea de revocare constituie un act administrativ unilateral cu caracter individual, care poate fi supus controlului instanţelor de contencios administrativ.
"Solicităm instanţei să constate că, în procedura desfăşurată de ministrul justiţiei, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele şi documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri. Prin efectele pe care le produce în mod concret, asupra carierei procurorului ce ocupă o funcţie de conducere, procedura declanşată de ministrul Justiţiei întruneşte elementele unei veritabile proceduri disciplinare, punând în discuţie modul în care un procuror şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu", se arată în cererea depusă de Augustin Lazăr.
Magistratul aminteşte, totodată, că, în cazul de faţă, controlul efectuat de către Inspecţia Judiciară la Parchetul de pe lângă ICCJ în anul 2017 nu a relevat nicio disfuncţie în activitatea instituţiei şi nicio deficienţă managerială.
"În acest context, este evident că propunerea ministrului Justiţiei are valoarea unei sancţiuni disciplinare", opinează Lazăr.
Pe de altă parte, se mai arată în cererea depusă de către Augustin Lazăr, unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august 2018. "Se poate lesne deduce că invocarea acestui motiv de revocare constituie, în realitate, o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale. Or, Curtea Constituţională a arătat că şi sistemele în care Ministerul Public este în subordinea sau parte a a Guvernului sunt conforme cu standardele europene, cu condiţia existenţei unor măsuri efective de natură a garanta independenţa sau autonomia Ministerului Public şi non intervenţia Guvernului în cauze concrete/individuale", se susţine în documentul citat.
Fără transparență
Totodată, Lazăr susţine că "procedura de evaluare întocmită de ministrul Justiţiei nu a îndeplinit cerinţele de transparenţă faţă de procurorul evaluat".
"În cauză se prefigurează elementele excesului de putere prin raportare la exigenţele cerute conduitei celorlalte autorităţi publice în raporturile cu autoritatea judecătorească şi procurorii, tocmai pentru asigurarea garanţiilor de imparţialitate obiectivă în îndeplinirea funcţiilor judiciare ale acestora. Trebuie avute în vedere şi 'Principiile de la Bangalore', care permit magistraţilor să îşi exprime liber opiniile atunci când le este afectată independenţa sau când există riscul de a se aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat", se precizează în cerere.
Solicitarea lui Augustin Lazăr va fi luată în discuţie la CA Alba Iulia în data de 20 noiembrie. .
Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat că a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.
Ministrul Justiţiei a susţinut că dosarul de candidatură depus de Augustin Lazăr nu era complet, deoarece lipsea ultima evaluare a activităţii profesionale.
De asemenea, Toader afirma că în dosarul de candidatură de la MJ se afla o ordonanţă de clasare pe numele preşedintelui Klaus Iohannis. Ulterior, s-a descoperit că această ordonanţă nu a fost întocmită de Augustin Lazăr, ci de un alt procuror, Cristian Lazăr.
Pe 1 noiembrie, Augustin Lazăr declara că afirmaţia ministrului Justiţiei privind descoperirea unei fraude în dosarul său de candidatură pentru această funcţie s-a dovedit "o manipulare a opiniei publice" şi a anunţat că îşi rezervă dreptul de a acţiona conform procedurilor legale în vigoare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
