ROBOR – ce este și de ce crește
ROBOR (Romanian Interbank Offered rate) este rata de dobândă la care se împrumută băncile în piața interbancară, mai precis costul unei bănci pentru banii atrași. Această rată de dobândă se exprimă pe diferite maturități, de la overnight (O/N) la o săptămână, o lună, trei luni, șase luni și tot așa până la 10 ani. Calculul este efectuat de către agenția Reuters, în funcție de cotațiile transmsie de către băncile comerciale, rezultatul fiind postat de către BNR pe site, la ora 11.
Cele mai utilizate rate ROBOR la creditele acordate persoanelor fizice, de consum sau ipotecar, sunt cele la 3 și 6 luni. Graficul prezentat exemplifică evoluția ROBOR 3 luni, cele mai puternice creșteri fiind înregistrate în ultimele 9 luni.
Majoritatea creditelor populaţiei fiind acordate la dobâbzi variabile sunt compuse din indicele ROBOR la care se adaugă o marjă fixă. Astfel, orice modificare a indicelui ROBOR se transpune în modificarea ratei de plată.
Rata ROBOR este influențată atât de factori economici (din piață) dar și de cei politici, cel mai important fiind nivelul de lichiditate din piață, pe modelul cerere-ofertă.
Lichiditatea în piață poate să scadă, spre exemplu, ca urmare a suspendării de către BNR a operațiunilor REPO prin care se acordă lichiditate băncilor comerciale sau ca urmare a nevoii de lei pentru împrumuturile guvernului (mai mari în 2018 față de 2017-16) sau ca urmare a unui schimb mare de valută.
În ecuația ratei de dobândă intră și rata inflației, astfel cu cât banii sunt mai ieftini cu atât inflația are tendința de creștere întrucât rata dobânzii este redusă. De aceea trebuie să ținem cont și de acțiunea BNR de a tempera inflația în detrimentul creșterii dobânzilor.
Nivelul datoriei publice şi rata de dobândă evoluează în acelaşi sens, ca un ceas eleveţian.
Creșterea datoriei publice are un impact major în influența lichidității din piață, cu cât Guvernul va împrumuta mai mult, cu atât cererea de bani va fi mai mare și deci costul banilor (rata dobânzii) va avea tendința de creștere.
În 2016 și 2017, datoria publică a crescut cu 16 miliarde de lei anual (aprox. 6% an/an) însă pentru anul acesta am estimat, pe baza datelor Ministerului de Finanțe, o creștere de aproximativ 27 de miliarde lei.
Guvernul poate împrumuta în lei sau în valută, în funcție de piața pe care sunt lansate titlurile, iar termenele diferă de la 6 luni până la 10 ani. Efectele imediate în piaţă împrumuturilor se pot sintetiza astfel:
- împrumuturi în lei: scade cantitatea de lei din piață și de crește costul banilor (rata de dobândă). De la începutul acestui an au fost împrumutaţi 8 miliarde de euro, planul fiind de peste 20 miliarde.
- împrumuturi în valută: acestea sunt efectuate pe pieţe externe urmând ca valuta să fie schimbată în lei, rezultând o uşoară apreciere a leului faţă de euro sau dolar. Sigur schimbul se face contra lei, astfel încât cantitatea de lei din piaţă va scădea iar costul acestora va creşte. De la începutul acestui an datoria în euro a crescut cu 2 miliarde, de aceea şi aprecierea uşoară a leului în raport cu euro, planul pentru acest an fiind însă de 4,5-5 miliarde euro.
Scăderea lichidității în piață este un factor care determină creșterea ratei de dobândă Robor.
Banca Națională a susținut în mod constant lichiditatea în piață prin operațiunile REPO derulate cu băncile comerciale, efectuate în perioada de criză și revenire economică până la mijlocul anului 2015. În 2017, operațiunile au fost reluate pentru o scurtă perioadă, acestea fiind stopate după ce inflația a început să crească puternic.
Legea economică ne spune că banii ieftini (dobânzi reduse) stimulează consumul și deci inflația va crește.
Un program similar, relaxarea cantitativă - injectarea de bani băncilor comerciale - este încă în derulare la Banca Centrală Europeană pentru băncile din zona euro. Aceasta este o explicație pentru valorile negative ale ratei de dobândă la euro – EURIBOR. Diferența o face consumul care în zona euro nu a avansat spectaculos, ca în economiile din sud-est.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
