Potrivit reprezentanţilor Instanţei supreme, decizia a rămas definitivă după ce niciuna dintre părţile implicate în proces nu a depus apel împotriva deciziei de condamnare, dată de instanţa de fond pe 18 noiembrie 2020.
Maria Băilă este acuzată de procurorii DIICOT din Timişoara de săvârşirea infracţiunilor de accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare şi promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism.
Accesa materiale de propagandă teroristă
Conform DIICOT, începând cu anul 2019, femeia a cunoscut "un proces treptat de radicalizare", prin intermediul contactelor stabilite în mediul virtual cu diferiţi susţinători ai "unei organizaţii teroriste din Orientul Mijlociu".
În acest context, femeia a accesat în mod repetat materiale de propagandă teroristă, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a procesului de radicalizare, şi a promovat în mediul virtual, în mod repetat şi cu frecvenţă ridicată, mesaje de propagandă a ideilor şi conceptelor radical islamiste, specifice organizaţiilor teroriste musulmane, folosind în acest scop diferite aplicaţii de mesagerie şi, de asemenea, prin intermediul sistemelor informatice şi al mijloacelor de comunicare electronică proprii.
"Astfel, prin intermediul unei reţele de socializare, utilizând diferite profile, suspecta a dezvoltat relaţii cu diferiţi cetăţeni străini, proveniţi din areale cu problematică teroristă active, unii dintre ei suspecţi de apartenenţă la organizaţia teroristă din Orientul Mijlociu. Aceşti cetăţeni străini au rolul de a recruta diferite persoane, în scopul însuşirii ideilor şi credinţelor fundamentaliste, scop în care postează constant mesaje şi simboluri specifice organizaţiei teroriste din Orientul Mijlociu, filme şi fotografii cu arme sau luptători înarmaţi, scene de luptă, execuţii de prizonieri, pregătirea atentatorilor sinucigaşi, predici ale unor clerici radicali", susţine DIICOT.
Procurori: "Şi-a exprimat susţinerea pentru grupări teroriste"
În mediul virtual, spun procurorii, femeia şi-a exprimat în mod explicit susţinerea faţă de organizaţia teroristă din Orientul Mijlociu şi a manifestat constant opinii radical antioccidentale, aceasta arătându-şi disponibilitatea de a lupta de partea fundamentaliştilor islamici.
"Pe parcursul procesului de radicalizare, suspecta a făcut obiectul unor sesiuni de pregătire contrainformativă din partea cetăţenilor străini cu care a dezvoltat relaţii de colaborare, menite să-i asigure o cât mai bună conspirativitate a activităţilor derulate şi să îngreuneze capacităţile de monitorizare din partea organelor statului. În acest sens, suspecta a început să utilizeze simultan mai multe conturi de email (până la 21 de adrese în acelaşi timp), precum şi multiple posturi telefonice şi cartele reîncărcabile, pe care era învăţată să le schimbe la intervale regulate de timp. De asemenea, la indicaţiile colaboratorilor străini, suspecta a recepţionat şi a început să folosească şi o serie de aplicaţii de tip VPN, al căror scop este criptarea comunicaţiilor dintre părţi. Totodată, suspecta şi-a arătat disponibilitatea de a facilita venirea în România a unora dintre cetăţenii străini cu care se află în legătură şi există suspiciunea că a început să recepţioneze diferite sume de bani de la colaboratorii săi", precizează DIICOT.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
