România a oprit importurile de lapte și carne din Ungaria

Gabriel Nuță-Stoica |
Data publicării:
Importurile de lapte și carne din Ungaria au fost oprite (Foto: Freepik)
Importurile de lapte și carne din Ungaria au fost oprite (Foto: Freepik)

Măsuri stricte în România pentru prevenirea febrei aftoase. ANSVSA interzice importurile din Ungaria. 

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a dispus măsuri stricte pentru prevenirea febrei aftoase în România, în urma focarului apărut în Ungaria. În acest context, reprezentanții ANSVSA s-au întâlnit cu fermierii din sectorul bovin pentru a stabili strategia de protecție împotriva răspândirii bolii.

Printre măsurile adoptate se numără interzicerea accesului anumitor specii de animale, precum și a cărnii, laptelui și produselor derivate provenite din Ungaria. Vicepreședintele ANSVSA, Ioan Oleleu, a detaliat aceste măsuri în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” difuzată de AGRO TV.

„Serviciile sanitar-veterinare din România vor fi în alertă maximă și vor institui măsuri mai drastice pentru a preveni apariția febrei aftoase. Traficul de camioane care transportă animale biungulate, inclusiv cai, furaje, compost și gunoi de grajd dinspre Ungaria înspre România va fi interzis. De asemenea, va fi restricționat inclusiv tranzitul din Ungaria și din zonele cu restricții din Slovacia”, a declarat Ioan Oleleu.

Totodată, accesul în România va fi interzis pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată provenită de la animale biungulate, precum și pentru produsele din carne și lapte care nu au fost tratate corespunzător pentru neutralizarea virusului. Interdicția se aplică și laptelui materie primă și materialului seminal, ca măsură de protecție a efectivelor de animale din țară.

În plus, ANSVSA va demara o campanie de testare a animalelor importate recent din Ungaria. „Începând de mâine, se vor recolta probe de sânge de la animalele intrate în ultimele 72 de zile în România. Este vorba despre 13 transporturi de bovine și 2 transporturi de ovine, iar probele vor fi analizate în laboratoarele ANSVSA”, a precizat Ioan Oleleu.

Orice suspiciune de boală trebuie notificată autorităților

 

ANSVSA solicită operatorilor economici din România care desfășoară activități comerciale cu rumegătoare paricopitate și suine să acorde o atenție deosebită instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin DSVSA județene, pentru a proteja efectivele de animale de această boală.

Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

În țara noastră există un Program Naţional de Supraveghere pentru febra aftoasă inclus în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului care constă în supravegherea activă și pasivă a animalelor din efectivele indigene si din supravegherea activa a animalelor provenite din comertul intracomunitar.

Potrivit unui comunicat ANSVSA, febra aftoasă este o boală infecţioasă acută, care provoacă febră, urmată de dezvoltarea de vezicule pline cu lichid mai ales la nivel bucal şi la nivelul membrelor. Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome.  Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Timpul mediu, în condiţii naturale, este de trei-şase zile.

Virusurile febrei aftoase pot fi identificate  în toate secrețiile și excrețiile animalelor infectate acut, inclusiv în aerul expirat. Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate și cele susceptibile sau, mai rar, expunerea indirectă a animalelor predispuse la excrețiile și secrețiile animalelor infectate acut sau produse din carne neprocesate.

După recuperarea din stadiul acut al infecției, virusul infecțios dispare dar niveluri scăzute pot persista în orofaringele unor rumegătoare.

Virusul viu sau ARN-ul viral poate continua să fie recuperat din fluidele orofaringiene și celulele colectate cu o cupă probang. S-a demonstrat, de asemenea, că virusul FMD persistă într-o formă nereplicativă în ganglionii limfatici (Juleff et al., 2008). Animalele la care virusul persistă în orofaringele pentru mai mult de 28 de zile după infecție sunt denumiți purtători. Porcii nu devin purtători.

Dovezile circumstanțiale indică, în special la bivolii africani, ca purtătorii sunt capabili, în rare ocazii, să transmită infecția animalelor domestice susceptibile cu care intră în contact strâns: mecanismul implicat este necunoscut. Starea de purtător la bovine nu persistă de obicei mai mult de 6 luni, deși într-o proporție mică, poate dura până la 3 ani. La bivolii africani, s-a demonstrat că animalele individuale adăpostesc virusul timp de cel puțin 5 ani, dar probabil că nu este un fenomen pe tot parcursul vieții. Într-o turmă de bivoli, virusul poate fi menținut timp de 24 de ani sau mai mult.  Oile și caprinele nu sunt de obicei purtătoare ale virusurilor febrei aftoase mai mult de câteva luni, în timp ce există puține informații despre durata stării de purtător la speciile și subspeciile de bivoli asiatici.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel