Pentru cardiologul Flavius din România, nu a fost problema dacă va studia și va lucra în altă parte, spune acesta în cantina Centrului Medical Leeuwarden, provincia Frizia din Olanda, unde face stagiul. Potrivit medicului român, studiile din țara natală de medicină sunt vechi și nu prea practice, există o ierarhie strictă în cadrul spitalelor, este mai multă corupție și în Olanda este plătit mai bine. „Majoritatea celorlalți din clasa mea de absolvire au vrut să meargă în Anglia. Am fost unul dintre puținii care au vrut să plece în Olanda. Admiterea în Anglia a fost mai puțin promițătoare și am auzit povești bune de la doi foști colegi despre programul din Groningen, Olanda. Nu cred că mă voi întoarce vreodată în România. Mi-am găsit scopul aici”, a spus medicul român.
Medicul român Flavius este unul dintre numeroasele exemple de lucrători din domeniul sănătății care au părăsit România în ultimul deceniu. În aprilie 2020, în prima fază a pandemiei, România a avut un număr foarte mare de infecții cu Covid-19 și decese. Nu numai că a existat multă neîncredere față de vaccin, dar medicii și spitalele suprasolicitați nu au fost în stare să inverseze această neîncredere. A existat și pur și simplu prea puțin personal medical pentru a avea grijă de pacienți, relatează un reportaj al jurnaliștilor de la vn.nl.
Potrivit Institutului de Studii Economice Internaționale din Viena (WIIW), nicio altă țară europeană nu a pierdut atât de mulți medici în fața altor țări (europene) între 2010 și 2018 ca România. Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România, spune că sunt 14.000, mai mult de un sfert din medicii României. Pregătirea fiecăruia dintre acești medici a costat țara 100.000 de euro de care acum beneficiază alte țări. Mai mult, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), România este lider în Europa în ceea ce privește mortalitatea evitabilă (n.r. - principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar): de 2,5 ori media din restul Europei.
Nu numai România furnizează personal medical în țările europene
Nu numai România, și alte țări din Europa de Est furnizează personal medical în țările europene mai bogate.
De exemplu Serbia. Directorul Ordinului Medicilor Sârbi, Milan Dinic, ar crede, așadar, că ar fi o idee bună dacă s-ar face acorduri la nivel european cu privire la numărul de medici necesari pe locuitor, a declarat el pentru ziarul german Der Frankfurter Algemeine. În Serbia, o țară de șapte milioane de locuitori, sunt 27.000 de medici, unul la 260 de locuitori. În România sunt 53.000 dintr-o populație de 20 de milioane (unul la 377), iar în Germania, cu peste patru ori mai mulți locuitori decât România (83 milioane), 400.000 de medici (unul la 207 locuitori), dintre care un sfert sunt din străinătate.
Și asta sunt doar doctori. Pierderea personalului medical este, probabil, o problemă și mai mare. „În 2013, proporția de asistenți medicali care au fost instruiți în principal în altă parte a UE era încă de 5,8%, dar acum a crescut la 11% și, în cifre absolute, 200.000 de asistente medicale non-germane lucrează în sistemul formal de sănătate german”, spune cercetătorul în domeniul sănătății Heino Gueldemann de la Grupul de lucru Asia al organizației de dezvoltare Umverteilen din Berlin. Pentru parteneriatul Pillars of Health al Wemos, o organizație angajată să îmbunătățească sănătatea la nivel mondial, Gueldemann a scris raportul Migrația și mobilitatea lucrătorilor din domeniul sănătății în Germania. În acesta, el descrie, printre altele, de unde provin diferiții furnizori de asistență medicală din Germania și face recomandări guvernului german, societății civile germane și Uniunii Europene pentru un răspuns mai durabil la criza de asistență medicală din Germania.
„În practică, vedem contrariul: asistente medicale prost plătite, cu condiții de muncă îngrozitoare”
O mare parte din cei 200.000 de asistenți medicali formați în străinătate din Germania provin din UE (43%), din țări precum România și Serbia. Gueldemann: „Germania este un gigant în Europa și are motive întemeiate să adere la etica recrutării personalului și la principiile formulate de OMS, cum ar fi: toate statele membre trebuie să își satisfacă propriile nevoi de personal medical. Dar, în practică, vedem contrariul: asistente medicale prost plătite, cu condiții de muncă îngrozitoare și, ca urmare, o cerere tot mai mare din partea Germaniei pentru personal medical din alte țări, în special asistente. Exodul sistematic a lucrătorilor din domeniul sănătății către Germania este un scandal european și global de sănătate”.
Cu toate acestea, potrivit lui Gueldemann, cel mai mare elefant din cameră este sectorul informal al sănătății din Germania. Oamenii care angajează îngrijire prin companii private, de exemplu. Se estimează că cel puțin 300.000 de lucrători migranți din domeniul sănătății lucrează acolo.
Marea Britanie și Germania, principalele țări de destinație pentru medicii străini
Regatul Unit și Germania sunt principalele țări de destinație pentru lucrătorii din domeniul sănătății formați în străinătate.
Potrivit lui Gueldemann, aproximativ 14,7% dintre medicii care lucrează în Germania sunt formați în afara Germaniei, în special în Europa de Est și de Sud-Est, de unde provin 50% dintre medicii formați în străinătate. Același lucru este valabil și pentru personalul medical. „În prezent, în Germania lucrează mai multe asistente din Bosnia decât în toată Bosnia. În special populația din zonele rurale din aceste țări este victima acestui lucru. Ei își pierd personalul medical în spitalele mai mici. De 20 de ori mai mulți medici din țările est-europene care nu sunt membre ale UE merg în Germania decât în orice altă țară europeană”.
În alte țări, precum Austria, Belgia, Franța, Irlanda, Norvegia, Elveția și Regatul Unit, aproximativ zece la sută dintre medici provin din alte țări. Potrivit Biroului Central de Statistică, în 2019, aproximativ două procente dintre medicii din Țările de Jos au venit din străinătate.
Există o lipsă de lucrători în domeniul sănătății în întreaga lume
Această tendință nu este surprinzătoare în sine. Există o lipsă de lucrători în domeniul sănătății în întreaga lume. Și în Țările de Jos, presiunea de a compensa deficitul de asistență medicală va fi enormă în următorii ani. Potrivit cercetării ABH, comandate de Ministerul Sănătății, Bunăstării și Sportului (VWS), spitalele se pot confrunta cu un deficit de 24.400 de persoane. Casele de bătrâni sunt de așteptat să aibă o perioadă și mai grea, cu un deficit de 51.900 de persoane.
„Procentul oamenilor care lucrează în domeniul sănătății a crescut de la începutul anilor 1970 de la aproape 7 la peste 15 la sută”, se poate citi în raportul Opting for sustainability of healthcare, people, resources and support pe care Consiliul științific pentru politici guvernamentale (WRR) l-a lansat în septembrie 2019. Atragerea de personal din străinătate este o oportunitate importantă de luat în vedere, potrivit Consiliului.
„Politicile să țină cont de interesele tuturor părților implicate”
Cercetătoarea globală în domeniul sănătății, Corinne Hinlopen, de la Wemos, pledează pentru recrutarea internațională echitabilă a personalului medical, fără ca țările de origine să se confrunte cu consecințele negative ale acestui fapt din cauza unei penurii uriașe de personal medical.
Agențiile de recrutare trebuie să fie mai bine monitorizate. Hinlopen: „Inițiatorii politicilor trebuie să se concentreze, de asemenea, pe politica străină durabilă a personalului medical. Ei trebuie să se asigure că așa-numitele parteneriate globale pentru competențe sunt incluzive și țin cont de interesele tuturor părților implicate: țările de origine, țările de destinație și furnizorii de servicii medicale înșiși. O situație de triplu câștig”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
