Potrivit rezultatelor finale publicate de Biroul Electoral Central, Lasconi a obținut 19,18% din voturi în primul tur, clasându-se pe locul doi și asigurându-și locul în turul al doilea.
Acesta este un moment istoric, având în vedere că doar două femei au reușit să ajungă până acum în turul II al alegerilor prezidențiale din România. Prima a fost Viorica Dăncilă, candidata PSD, care a pierdut în 2019 în fața actualului președinte Klaus Iohannis, obținând 33,91% din voturi în turul final.
Femeile în politică: un procent modest în funcțiile de conducere
Din cele 195 de țări recunoscute de Organizația Națiunilor Unite (ONU), doar 29 sunt conduse de femei. Conform diviziei UN Women, la 19 septembrie 2022, 30 de femei ocupau funcții de șef de stat sau de guvern în 28 de țări. În prezent, proporția femeilor în funcții de conducere rămâne modestă: 21% dintre prim-miniștri și 26% dintre parlamentari sunt femei. În administrația locală, procentul este mai ridicat, ajungând la 34%, potrivit World Population Review.
Aceste statistici reflectă faptul că, deși femeile au câștigat teren în politică, ele continuă să se confrunte cu bariere semnificative în accesarea celor mai înalte funcții.
Țările conduse de femei: exemple inspiratoare
România ar putea să se alăture unei liste extinse de state conduse de femei. Printre acestea se numără Mexic, unde Claudia Sheinbaum este președintă, și Italia, unde Giorgia Meloni ocupă funcția de prim-ministru. Alte exemple notabile includ Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, și Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei.
Aceste femei demonstrează că determinarea și competența pot depăși stereotipurile de gen, oferind modele pentru viitoarele generații.
Mexic – Claudia Sheinbaum (președintă),
Sri Lanka – Harini Amarasuriya (prim-ministru),
Thailanda – Paetongtarn Shinawatra (prim-ministru),
Islanda – Halla Tomasdottir (președinte);
Republica Democrată Congo – Judith Suminwa (premier),
Macedonia de Nord – Gordana Siljanovska-Davkova (președintă),
Malta – Myriam Spiteri Debono (președintă),
Insulele Marshall – Hilda Heine (președintă),
Dominica – Sylvanie Burton (președintă),
Letonia – Evika Siliņa (prim-ministru),
Republica Moldova – Maia Sandu (președintă),
Lituania – Ingrida Šimonytė (prim-ministru),
Togo – Victoire Tomegah Dogbé (prim-ministru),
Grecia – Katerina Sakellaropoulou (președintă),
Danemarca – Mette Frederiksen (prim-ministru),
Georgia – Salome Zourabichvili (președintă),
Etiopia – Sahle-Work Zewde (președintă)
Barbados – Mia Mottley (prim-ministru).
Trinidad şi Tobago – Christine Kangaloo (președintă),
Bosnia și Herțegovina – Borjana Krišto (președintă a Consiliului de Miniștri),
Slovenia – Nataša Pirc Musar (președintă),
Peru – Dina Boluarte (președintă),
Italia – Giorgia Meloni (prim-ministru),
India – Droupadi Murmu (președintă),
Honduras – Xiomara Castro (președintă),
Barbados – Sandra Mason (președintă),
Samoa – Fiamē Naomi Mataʻafa (prim-ministru),
Kosovo – Vjosa Osmani (președintă),
Tanzania – Samia Suluhu Hassan (președintă),
România, în fața unei schimbări istorice
Fostă jurnalistă și primar al municipiului Câmpulung, Elena Lasconi a captat atenția alegătorilor printr-o campanie axată pe transparență, combaterea corupției și modernizarea administrației publice. În discursurile sale, Lasconi a pledat pentru un stat mai aproape de cetățeni și o politică bazată pe integritate.
Cu doar câteva zile până la turul decisiv, România se află în fața unei decizii istorice. Va deveni cea de-a 30-a țară din lume condusă de o femeie sau va continua să fie condusă de un bărbat?
Elena Lasconi reprezintă o oportunitate de a rescrie istoria politică a țării și de a inspira mai multe femei să aspire la funcții de conducere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
