Deși țara are suprafețe arabile extinse și avantajoase per capita, 20% din sămânța folosită are potențial scăzut, ceea ce afectează producția totală de porumb din România. Utilizarea acestei sămânțe salvate afectează semnificativ productivitatea, cu producții de până la 1,5 tone/hectar, în comparație cu sămânța certificată, care poate ajunge la 20 tone/hectar, mai ales în condiții de irigație.
Cionga a subliniat că în România există producători locali de sămânță certificată, precum Institutul de Cercetare Fundulea, Institutul Porumbeni din Republica Moldova sau Institutul din Turda. Companiile românești care produc sămânță certificată reprezintă aproximativ 30% din piață.
Cu toate acestea, chiar dacă România ocupă prima poziție în UE la suprafețele cultivate cu porumb pentru boabe, producția totală a scăzut în anul 2022 din cauza secetei, iar țara a coborât sub Polonia în clasamentul producției totale de porumb.
Cristina Cionga: Suntem pe locul patru în Uniunea Europeană
"Avem o suprafaţă arabilă mare în România şi o suprafaţă extrem de avantajoasă pe cap de locuitor. Suntem pe locul patru în Uniunea Europeană. Ce facem cu producţia? Aş vrea să ne uităm un pic la sectorul biocombustibililor, pentru că teoretic ar fi un sector cu mare potenţial. Vorbim despre energie verde, despre energie regenerabilă. Avem o producţie agricolă de cereale şi oleaginoase considerabilă, fiind vorba despre un sector care să ne ajute să valorificăm producţia şi să creăm valoarea adăugată. M-am oprit la unul dintre sectoarele pe care le ştiu cel mai bine, adică porumbul şi m-am uitat puţin la cum stă România în Uniunea Europeană.
Dacă ne uităm la suprafeţele cultivate cu porumb pentru boabe în Uniunea Europeană, România este prima. În ceea ce priveşte producţia, lucrurile se schimbă în primul rând pentru că România este un caz unic în Uniunea Europeană. Peste 20% din sămânţa utilizată este sămânţă salvată, adică sămânţă cu productivitate cu potenţial scăzut. Deci, din totalul producţiei, o bună parte se generează cu utilizarea acestui tip de sămânţă cu potenţial modest, adică 508.000 hectare. În anul 2022, avem aproape două milioane de hectare cultivate cu sămânţa de productivitate mare şi peste jumătate de milion de hectare cu sămânţă cu productivitate redusă", a spus Cionga conform Agerpres.
Cultura de rapiță
În ceea ce privește cultura de rapiță, aceasta are suprafețe în creștere în România, ajungând la aproximativ 650.000 de hectare în toamna trecută, în ciuda vulnerabilității sale la condițiile climatice.
"În toamna trecută, în România s-a însămânţat o suprafaţă foarte mare cu rapiţă. Estimările neoficiale, ale industriei, vorbesc de 650.000 de hectare. Datele de la minister (Ministerul Agriculturii, n.r.) sunt mai modeste. În orice caz, vorbim despre un sector în creştere, pentru că este un "cash crop", este o cultură care generează profit, iar anul trecut ştim că preţurile au fost foarte mari. Însă într-adevăr, şi această cultură este foarte vulnerabilă, dependentă de condiţiile climatice. La rapiţă, în general, producţia este mai volatilă, pentru că depinde foarte mult de cantitatea de precipitaţii, fiind o cultură care, în general, nu se practică în regim irigat", a explicat Cionga.
Aceste aspecte și mai multe vor fi discutate în cadrul Agriculture Summit 2023, organizat de Ziarul Financiar, sub tema "Creșterea valorii adăugate în agricultură, o misiune pentru Guvern și pentru fermierii români. De ce să rămânem săraci când putem fi bogați?", oferind o platformă pentru discuții despre viitorul agriculturii în România și modul în care pot fi create mai multe valori adăugate în acest sector important pentru economie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
