Țările de Jos au oferit undă verde oficială pentru aderarea completă a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Gestul marchează un moment istoric pentru cele două țări est-europene. Decizia, adoptată în urma unui vot din parlamentul olandez desfășurat miercuri, confirmă sprijinul guvernului olandez pentru această inițiativă și pune capăt unei perioade prelungite de incertitudine și negocieri intense.
Un episod notabil al acestui proces a fost încercarea Partidului Libertății, condus de extremistul Geert Wilders, de a bloca această decizie. Acest partid, cel mai mare din coaliția de guvernare olandeză, a introdus o moțiune parlamentară prin care solicita guvernului să voteze împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Totuși, moțiunea a fost respinsă categori. Toate celelalte formațiuni politice din coaliția de guvernare au votat împotrivă.
Această decizie vine într-un moment critic: miniștrii de interne ai Uniunii Europene urmează să voteze joi, la Bruxelles, asupra aderării complete a celor două țări la spațiul Schengen. Dacă decizia va fi aprobată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), controalele la frontierele terestre dintre și cu România și Bulgaria vor fi eliminate începând cu 1 ianuarie 2025.
Austria a renunțat la veto și a anunțat că nu se va mai opune
Un alt pas esențial în acest proces a fost renunțarea Austriei la opoziția față de aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Luni, ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a declarat că Austria este pregătită să sprijine aderarea celor două țări. Acesta a menționat că măsurile adoptate pentru combaterea imigrației ilegale au avut rezultate semnificative. Potrivit lui Karner, numărul migranților interceptați la granița Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în țară, a scăzut semnificativ, de la 70.000 de cazuri înregistrate până în octombrie anul trecut, la doar 4.000 în aceeași perioadă a acestui an.
„După 'Schengen aerian', 'Schengen terestru' este acum deschis României și Bulgariei”, a declarat Karner, care a spus că acest progres a fost posibil datorită măsurilor stricte aplicate la granițe. „Fără acest veto, reducerea masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a adăugat el.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne de la Viena a confirmat pentru AFP că Austria nu va folosi dreptul de veto în cadrul reuniunii JAI programate pe 12 și 13 decembrie la Bruxelles. Această decizie elimină ultimul obstacol major în calea integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen, un obiectiv urmărit de cele două țări de mai bine de un deceniu.
Reuniunea Consiliului JAI va reprezenta punctul final al unui proces îndelungat și anevoios, acolo unde se va consfinți oficial primirea României și a Bulgariei în spațiul Schengen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
