De la aderarea la UE în 2007, România a pierdut 11% din populaţie, ajunsă acum la 19,3 milioane. Muncitorii necalificaţi au constituit avangarda exodului din ţara care era una dintre cele mai sărace din UE în statele membre mai bogate cu slujbe mai bine plătite.
Însă acum România ar trebui să primească peste 80 de miliarde de euro de la UE, din fondul de redresare pandemică şi de la buget, din care aproximativ o treime trebuie cheltuiţi pe infrastructură în următorii cinci ani. Din cauza volumului mare de muncă, autorităţile vor să mărească forţa de muncă cu până la 10% prin ademenirea a 500.000 de muncitori din ţări asiatice precum Bangladesh şi Nepal.
"Riscul de a pierde banii este foarte, foarte mare", a declarat Cristian Erbașu, preşedinte al asociaţiei companiilor de construcţii, FPSC, precum şi al propriei firme, Constructii Erbasu SA. "Vom avea nevoie de câteva sute de mii de muncitori în plus".
România, furnizor de forţă de muncă al UE, apelează la Asia pentru a-şi acoperi propriul deficit
Penuria de mână de lucru denotă o tendinţă vizibilă în mai toată partea estică a UE, care este mai săracă. Având dreptul să trăiască şi să muncească în oricare dintre ţările celui mai mare spaţiu comercial fără frontiere din lume, milioane de oameni au plecat din Est.
Fapt ce a dus atât la un exod al creierelor cât şi la rate nemaivăzut de mici ale şomajului. A oferit totodată oamenilor din ţări mai sărace non-UE ocazia de a veni şi a prelua slujbele celor care muncesc acum în ţări precum Italia şi Germania.
În multe state foste comuniste acest deficit e acoperit acum - cel puţin temporar - în principal de cei care fug de invazia rusă din Ucraina, unde distrugerile provocate de armata lui Vladimir Putin au forţat milioane de oameni să-şi părăsească locuinţele şi alte milioane să-şi părăsească chiar ţara.
De la începutul războiului peste 370.000 de ucraineni şi-au găsit de muncă în Polonia, conform ministrului muncii Marlena Malag. În Cehia vecină firmele au angajat 100.000 de ucraineni. Însă România a avut de beneficiat mai puţin. Dată fiind bariera lingvistică - româna e limbă latină, nu slavă -, în ţară n-au rămas decât câteva mii de ucraineni.
Muncitoare din Nepal: "Trimit acasă lunar cel puţin 300 de euro. Îmi place în România"
România a apelat în schimb la muncitori precum Santi, un cetăţean nepalez de 24 de ani. A sosit la Bucureşti anul trecut cu un contract pe trei ani şi acum câştigă 750 de euro pe lună izolând clădiri în capitala României, suficient pentru a-şi întreţine părinţii şi două surori mai mici în Nepal.
"Trimit acasă lunar cel puţin 300 de euro", a afirmat Santi. "Îmi place în România - voi încerca să-mi prelungesc contractul cu încă cel puţin trei ani"
Influxul de muncitori din ţări mai puţin dezvoltate evidenţiază şi o altă tendinţă economică: convergenţa României cu ţările mai bogate din UE.
România, al doilea cel mai sărac stat dintre cele 27 ale UE la momentul aderării ei, acum 15 ani, a întrecut anul trecut Letonia, Slovacia şi Grecia la PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare, ajungând la 73% din media UE, o creştere cu aproape 50%. Salariul mediu net s-a cvadruplat în acest interval, ajungând la 900 de euro pe lună.
100.000 de Români pleacă, anual, din țară
Deşi semnificative, aceste ameliorări sunt încă insuficiente pentru a menţine muncitorii în ţară. În fiecare an până la 100.000 de români îşi părăsesc în continuare ţara, conform Eurostat. Nici sărăcia persistentă din zona rurală nu ajută, a declarat Daniel Dăianu, fost membru al conducerii băncii centrale.
"Încă avem mari discrepanţe între regiuni, iar nivelul de trai nu s-a ameliorat peste tot în aşa măsură încât să-i convingă pe oameni să nu mai plece ori să se întoarcă", a declarat el. "O mare parte a forţei de muncă nu se va întoarce",
Cum şomajul e acum 5,2% - nu departe de o valoare minimă record -, nevoia de muncitori calificaţi a determinat creşterea salariilor. Cel mai mare deficit e în domeniile serviciilor, turismului şi alimentaţiei publice, agriculturii, respectiv construcţiilor, a afirmat ministerul muncii, răspunzând la întrebările trimise de Bloomberg.
"Vedem nişte salarii imense în sectorul construcţiilor", a declarat Lucian Azoitei, director executiv la firma imobiliară Forty Management, care aşteaptă să primească permisele pentru un proiect imobiliar de 110 milioane de euro în Bucureşti. "Am avut un administrator de site foarte bun pe care-l plăteam cu 6-8.000 de euro pe lună, şi tot a plecat din ţară pentru un salariu chiar mai bun", potrivit Bloomberg, titrează Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
