„După aderarea la Uniunea Europeană, veniturile disponibile ale populației din regiune au cunoscut o creștere impresionantă”, subliniază analiza, amintind că Ungaria, Cehia și Polonia au intrat în UE în 2004, iar România și Bulgaria în 2007. În perioada 2007-2023, venitul disponibil anual mediu a crescut de 4,8 ori în Bulgaria, de 3,7 ori în România și într-un ritm mai scăzut în Polonia (2,7 ori), Cehia (2,5 ori) și Ungaria (1,9 ori). Deși nivelul mediu al veniturilor în aceste țări rămâne sub media UE, diferențele între ele și țările din Europa de Vest s-au redus semnificativ. În 2023, venitul disponibil mediu anual al regiunii reprezenta 43% din media UE, comparativ cu doar 25% în 2007.
Un element interesant este faptul că în România și Polonia, creșterea veniturilor disponibile pentru jumătatea mai puțin avută a populației a depășit ritmul creșterii medii, indicând o reducere a inegalității de venituri. În România, diferența între venitul median și cel mediu a fost de doar 8% în 2023, ceea ce plasează țara după Slovacia, Belgia și Slovenia în privința acestei discrepanțe minime.
Inegalitatea, în scădere în România
Analiza se axează și pe modul în care a evoluat inegalitatea veniturilor în regiune între 2014 și 2023, folosind coeficientul GINI. În această perioadă, inegalitatea a scăzut în România, Cehia, Polonia și, începând din 2020, în Bulgaria, menținându-se stabilă în Ungaria. În ciuda progresului, România și Bulgaria continuă să înregistreze cele mai mari inegalități de venituri din regiune, cu un raport între veniturile cele mai mari și cele mai mici de 5,8 în România și 6,6 în Bulgaria, comparativ cu 3,4 în Cehia, țara cu cea mai mică inegalitate.
Între timp, distribuția veniturilor în România a continuat să se îmbunătățească. Față de 2007, veniturile cele mai ridicate au pierdut teren, iar raportul dintre veniturile cele mai mari și cele mai mici a scăzut, arătând o redistribuire mai echitabilă. Ponderea veniturilor populației cu cele mai mari venituri a scăzut de la 44% în 2007 la 37,4% în 2023, în timp ce ponderea veniturilor cele mai mici a crescut marginal.
Analiza scoate în evidență și schimbările veniturilor în contextul pandemiei. În România, ponderea celor cu venituri stabile a crescut la 30,7% în 2023, de la 27,4% înainte de pandemie, în timp ce procentul celor cu venituri în creștere a scăzut la 33,1%. Această dinamică este diferită față de celelalte țări din regiune, unde fie veniturile au rămas constante, fie au cunoscut creșteri ușoare.
Ella Kallai subliniază că un segment relevant pentru evoluția veniturilor este clasa de mijloc, definită ca acea parte a populației al cărei venit disponibil anual se situează între 75% și 200% din venitul median. Această clasă rămâne un barometru pentru dezvoltarea economică și stabilitatea socială în România și în regiune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
