Publicitate
Studiul "Provocările tinerilor din România. Analiză şi recomandări" a fost prezentat, la Palatul Parlamentului, de Constantin-Alexandru Manda, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, şi sociologul Antonio Amuza. El a fost efectuat pe un eşantion de 814 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani.
"Îi spunem barometru, el de fapt este un sondaj de opinie, doar că este ceva mai complex de atât. Nu am sondat doar opiniile tinerilor din România, ci ne-au interesat nevoile şi aşteptările acestora, deci i-am făcut cumva parteneri în acest demers, şi ne bucurăm că ducem vocea lor mai departe în comisia parlamentară", a declarat Antonio Amuza.
El s-a declarat "surprins" de faptul că "doar" 35 % dintre români spun că lucrurile merg într-o direcţie bună, ceilalţi 65% considerând că lucrurile "nu stau chiar aşa".
În topul încrederii tinerilor în instituţiile publice se află Armata, Uniunea Europeană, NATO, mediul universitar, ştiinţific, a adăugat sociologul. "Din păcate, sistemul educaţional preuniversitar se află undeva la jumătatea acestei ierarhii. (...) Sistemul universitar este deconectat de la piaţa muncii", a spus Amuza.
Chestiunile semnalate de tineri: creşterea preţurilor, abandonul şcolar, problemele legate de mediu sau climă
Printre chestiunile semnalate de tineri se află creşterea preţurilor - una dintre problemele serioase ale ţării, abandonul şcolar, problemele legate de mediu sau climă.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 82% dintre repondenţi spun că ar participa. "Acesta este un procent foarte ridicat şi de fiecare dată când sondăm asta, în ultimii 5, 10, 15 ani, vedem nişte procente foarte mici la participarea efectivă la vot. Dacă nu e vorba de alegeri prezidenţiale, mai mult de 35% nu există prezenţă la vot. (...) Nu există o educaţie civică aşa cum ne-am dori", a arătat sociologul.
Sondajul mai relevă că 42% dintre tinerii intervievaţi sunt de acord cu introducerea dreptului de vot de la 16 ani.
Pe de altă parte, există un procent semnificativ de tineri români care locuiesc în continuare cu părinţii sau împart spaţiul de locuit cu alte persoane. "Foarte puţini dintre tinerii români stau în chiria unui cămin studenţesc, ceea ce ne face să ne întrebăm care sunt condiţiile pentru care nu accesează aceste servicii. (...) Concluziile ar fi două, din punctul meu de vedere. În ce măsură putem să calculăm cu adevărat care este costul educaţiei. Cred că la nivelul acestei comisii, cel puţin, şi, sigur, mai departe, societatea civilă, ONG-uri, etc., pot să se gândească în ce măsură se poate construi un panou de control. (...) Cea de-a doua concluzie este o recomandare - să monitorizăm în ce măsură există un follow up profesional, în ce măsură tinerii din România care au primit educaţie într-un anumit domeniu ajung să şi lucreze în domeniul respectiv.
Constantin-Alexandru Manda a precizat că analiza a fost împărţită pe patru paliere - nivel de trai şi stil de viaţă, educaţie şi formare profesională, locuire, participare civică şi politică - şi recomandări.
Studiul a luat în calcul emigrarea masivă a tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani - 1,2 milioane în ultimii 10 ani, lipsa încrederii în mediul politic, precum şi percepţia unei direcţii greşite pentru România (doi din trei tineri).
"Barometrul arată că avem o lipsă a încrederii în mediul politic. (...) Observăm totuşi că, deşi tinerii din România nu au încredere în instituţiile de guvernare ale statului român, au foarte mare încredere în UE şi NATO, foarte mare încredere în organizaţiile internaţionale de cooperare şi integrare euro-atlantică. Dacă ne uităm punctual pe cele patru dimensiuni ale analizei, vom observa că la nivelul de trai România pe află pe locul trei în UE la procentul de tineri aflaţi în risc de sărăcie sau excluziune socială. Practic 574.000 de tineri din România, conform INS, unul din trei tineri români, între 15 şi 29 de ani, se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială, ceea ce ne poziţionează pe locul trei în UE la acest capitol. Şi dacă ne uităm şi la potenţialele cauze, vom observa că suntem pe locul doi în UE când vine vorba la inegalităţile de venit", a explicat Manda.
România, locul 26 din 27 în UE la venitul median pe oră al salariaţilor sub 30 de ani
El a mai precizat că România este pe locul 26 din 27 în UE la venitul median pe oră al salariaţilor sub 30 de ani (3,52 EUR vs. 11,08 EUR).
Conform studiului, doi din trei tineri care nu au consultat un stomatolog la nevoie indică drept cauză lipsa banilor, unul din patru tineri cu vârsta între 18 şi 29 de ani îşi fac un control de medical de rutină o dată la doi ani sau mai rar, iar 14% spun că nu-şi fac niciodată un control medical. "Suntem, de asemenea, pe primul loc din UE când vine vorba de procentul de tineri care nu consumă niciun fruct sau nicio legumă pe zi (71,5%) şi de procentul de tineri care nu fac nici măcar un minut de mişcare fizică aerobică pe zi (66,4%)", a transmis Manda.
Datele barometrului mai arată, între altele, că 15,3% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani nu au mai mult de opt clase, iar România este pe ultimul loc din UE la capitolul "tineri care au studii superioare" (24,8%). Mai mult de jumătate (51%) dintre tinerii cu vârste între 18 şi 29 de ani consideră că şcoala nu îi pregăteşte deloc sau aproape deloc pe elevi pentru piaţa muncii, în timp ce 57% cred că şcoala nu îi pregăteşte deloc sau aproape deloc pe elevi pentru a fi adulţi independenţi.
Pe de altă parte, 93% dintre tinerii români între 18 şi 29 de ani consideră că implicarea lor poate face diferenţa. Cu toate acestea, 58% nu au făcut voluntariat în ultimii trei ani, 79% nu au participat la nicio acţiune civică, iar 72% nu au trimis niciodată o solicitare către o instituţie publică pentru rezolvarea unei probleme, indică studiul.
Realizatorii studiului recomandă integrarea perspectivei tinerilor în politicile publice, creşterea numărului tinerilor care au studii superioare, recâştigarea încrederii tinerilor în instituţiile democratice, asigurarea de alternative educaţionale şi procese de reintegrare în sistem, un program naţional de încurajare a tinerilor adulţi să se mute din locuinţa părinţilor, îmbunătăţirea culturii democratice a tinerilor, facilitarea accesului tinerilor la oportunităţi de implicare.
Sondajul a fost tema unei ample dezbateri, gazda evenimentului fiind preşedintele Comisiei de tineret şi sport, deputata USR Oana Ţoiu, la care au participat parlamentari, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, ai asociaţiilor de elevi şi tineri, altor instituţii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
