Prof. dr. Gabriel Oniscu a explicat cum a reușit să ajute România din poziția sa de șef de departament la chirurgia de transplant.
„Am plecat din '97. Majoritatea timpului l-am petrecut în Marea Britanie, 26 de ani, după care m-am mutat la Stockholm, acum 6 luni, ca șef de departament la chirurgia de transplant.
Sigur, poziția mea europeană îmi dă un privilegiu de a ajuta România ca președinte al Societății de Transplant. Concret, câteva proiecte au început în 2015 când am ajutat colegii de la Iași să dezvolte o procedură nouă pentru recoltarea rinichilor la donatorul viu, pe cale minim invazivă, după care am organizat câteva cursuri.
Mai recent, am început dezvoltarea unor colaborări concrete cu România în anumite direcții. În primul rând, din punct de vedere politic și organizatoric, legea de transplant este în curs de schimbare. Politica sanitară vizavi de transplant este în schimbare și, din punctul de vedere al societății europene, putem ajuta foarte mult la organizarea acestora la nivel european.
Sigur, asta va necesita și o organizare în teritoriu, din punct de vedere al coordonării, ca lumea să înțeleagă că transplantul este o procedura normală și nu este ceva extraordinar. Trebuie să fie parte din armamentarium-ul comun al medicinei în România.
În afară de asta, am dezvoltat niște proiecte de colaborare, mai ales cu Centrul de Transplant din București, din punct de vedere al cercetării, ca să putem aduce transplantul din România la nivel.
După pionieratul din România, acum trebuie stabilit transplantul ca o procedură medicală normală. Vom mai aduce în România și Consiliul Societății de Transplant în mai 2024 și organizăm un Congres Internațional în octombrie, împreună cu Societatea Română de Transplant.
Un număr mare de proiecte
Este numai începutul și sperăm ca acestea să se concretizeze într-o calitate a actului medical superioară și accesibilă tuturor celor care au nevoie în România.”, a spus Prof. dr. Gabriel Oniscu.
„La un moment dat ai spus că vrei să pui România pe harta transplantului. Ea este acolo, slavă Domnului! În anii '90 era o pată albă. Acum este, dar se poate și mai bine.”, a adăugat Acad. Prof. univ. dr. Irinel Popescu la dezbaterea „Bogățiile României din Diaspora!" organizată de DC Media Group.
CONTEXT
În noul context global și mai ales după 1990, când România a aderat la cele mai importante organisme internaționale și a devenit, după mari eforturi politice, parte cu drepturi egale în alianțe occidentale, statutul fiecărui român care a trecut peste graniță, cu scopul de a se stabili în străinătate, s-a schimbat semnificativ.
De la imaginea românului care pleca, refugiat din cauza condițiilor politice sau sociale, la cetățeanul european, care călătorește folosind cartea de identitate și având contract de muncă, până la dezideratul Schengen, s-au făcut pași semnificativi. Cu toate acestea, modul în care sunt văzuți și se văd românii de dincolo de graniță, a rămas, la modul general, sub statutul pe care aceștia îl au.
În ultimii 30 de ani, milioane de români au părăsit țara pentru condiții mai bune de trai. Astfel, viața departe de țară și contactul cu noile culturi pot conduce la pierderea limbii române și pot avea un impact major asupra identității naționale. La nivelul comunităților de români din diaspora, păstrarea limbii și a culturii românești reprezintă o adevărată provocare. Așadar, unele dintre cele mai importante instrumente de ajustare a imaginii românilor stabiliți peste graniță, alături de sport, sunt cultura și educația. Totodată, cercetarea și inovarea joacă un rol important în dezvoltarea țării. În ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății arată că în 2017, diaspora științifică era alcătuită din aproximativ 15.000 de cercetători români care își desfășurau activitatea în străinătate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
