Pe această listă figurează SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan (considerat teritoriu chinez, dar care din 1949 are administraţie proprie).
Ţările şi teritoriile menţionate au impus ori s-au alăturat sancţiunilor instituite împotriva Rusiei după începerea "operaţiunii militare speciale" a forţelor armate ruse în Ucraina, relevă agenţiile de presă citate.
Lista a fost aprobată ca parte a decretului preşedintelui Vladimir Putin din 5 martie cu privire la procedura temporară de îndeplinire a obligaţiilor faţă de anumiţi creditori străini.
Conform acestui decret, cetăţenii şi companiile ruse, statul rus, regiunile şi municipalităţile sale care au obligaţii valutare faţă de creditori străini din lista ţărilor neprietenoase le vor putea achita în ruble, ptrvit Agerpres.
"Pentru aceasta debitorul poate cere unei bănci ruse să creeze un cont special 'S' pe numele unui creditor străin şi să-i transfere plăţile în echivalentul lor în ruble la cursul Băncii Centrale a Rusiei din ziua plăţii", se menţionează în comunicatul guvernului rus. Noua procedură temporară se aplică plăţilor care depăşesc 10 milioane de ruble pe lună (sau o sumă similară în valută).
România, pe lista cu „ţări neprietenoase“ întocmită de Guvernul Rusiei, în contextul conflictului din Ucraina
Un dolar american era cotat luni la 105.8124 ruble, iar un 1 euro la 115.6212 ruble. Rubla a înregistrat o depreciere puternică după declanşarea conflictului în Ucraina.
Administraţia Vladimir Putin a avertizat, duminică, statele vecine cu Ucraina, în special România, să nu permită staţionarea avioanelor militare ucrainene sau utilizarea acestora în conflictul cu Rusia.
Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că state vecine cu Ucraina, în special România, au permis staţionarea unor avioane de vânătoare ucrainene. Igor Konaşenkov a făcut referire la România şi la alte state vecine cu Ucraina, dar pe acestea din urmă nu le-a menţionat, conform agenţiei Associated Press şi cotidianului Le Monde.
"Utilizarea reţelei de aeroporturi militare ale acestor ţări pentru a servi ca baze pentru avioane militare ucrainene şi utilizarea ulterioară a acestora contra forţelor armate ruse ar putea fi considerate ca fiind implicări ale acestor ţări într-un conflict armat", a avertizat Igor Konaşenkov.
Dacă NATO va pune interdicţie aeriană în Ucraina, riscă un "război total în Europa"
"Practic, întreaga aviaţie aptă de luptă a regimului de la Kiev a fost distrusă. Dar ştim dintr-o sursă sigură că avioane ucrainene s-au deplasat spre România şi spre alte state vecine", a subliniat Igor Konaşenkov.
Anterior, preşedintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia va considera parte co-beligerantă orice ţară care va încerca să impună zonă de interdicţie aeriană în Ucraina.
Miniştrii de Externe din ţările NATO au respins, vineri, cu ocazia reuniunii extraordinare de la Bruxelles, ideea instituirii unei zone de interdicţie aeriană în Ucraina. "A fost evocat subiectul, iar statele aliate au convenit că nu trebuie să avem avioane NATO în spaţiul aerian ucrainean sau trupe NATO la sol, deoarece ne-am putea trezi cu un război total în Europa", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
