Potrivit unui comunicat al Executivului european, schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de Pactul verde european.
'Măsura notificată de România, care va avea un buget de 390 de milioane euro, va fi finanţată parţial prin MRR, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Această schemă, care se va desfăşura până la 30 iunie 2024, vizează să sprijine producerea energiei electrice şi a energiei termice de instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă conectate la reţelele sistemului centralizat de termoficare din România. În special, măsura urmăreşte să promoveze construirea de noi instalaţii cu randament ridicat, precum şi transformarea instalaţiilor existente, astfel încât acestea să nu mai utilizeze drept combustibil cărbunele, ci gazele naturale', precizează sursa citată.
Proiectele care vor beneficia de ajutor vor fi selectate pe baza ordinii de primire a cererilor. Pentru a fi eligibile, acestea trebuie să se refere la proiecte privind instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă care să funcţioneze cu gaze naturale şi să respecte obiectivele stabilite la nivelul UE pentru 2030 şi 2050 în materie de neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de carbon. În cadrul schemei, ajutoarele se vor acorda sub formă de granturi directe. Sprijinul se va acorda pentru o perioadă de maximum 3 ani.
România primește de la Comisia Europeană o schemă de ajutoare în valoare de 390 de milioane euro
'Datorită acestei scheme în valoare de 390 de milioane euro, România va putea să sprijine construirea unor sisteme centralizate de termoficare mai eficiente, contribuind astfel la înverzirea sectorului. Această măsură de ajutor, care va fi finanţată parţial prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, va susţine realizarea obiectivelor Pactului verde european şi va sprijini România să îşi atingă ţintele privind reducerea emisiilor, limitând totodată eventualele denaturări ale concurenţei', a declarat vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.
Potrivit comunicatului citat, Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat şi a constatat că aceasta facilitează dezvoltarea anumitor activităţi economice. În special, aceasta promovează instalaţiile de cogenerare de înaltă eficienţă în România şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi de CO2. Schema de ajutoare are un efect stimulativ, deoarece beneficiarii nu ar efectua investiţiile în instalaţiile de cogenerare de înaltă eficienţă în aceeaşi măsură în absenţa sprijinului public, subliniază forul comunitar.
'Măsura are un impact limitat asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special, este necesar şi oportun ca România să îndeplinească obiectivele de mediu europene şi naţionale. În plus, măsura este proporţională şi orice efect negativ asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale în UE va fi limitat, având în vedere dimensiunea proiectelor, cuantumurile ajutoarelor şi caracteristicile sectorului. De asemenea, se vor institui garanţiile necesare care să limiteze la minimum ajutorul, dat fiind faptul că România se va asigura că ajutorul nu depăşeşte deficitul de finanţare (şi anume, cuantumul minim al ajutorului necesar pentru a atrage investiţiile care, în absenţa acestuia, nu ar fi efectuate). În fine, România se angajează să evite orice efect de blocare a generării de energie pe bază de gaze naturale (şi anume, să evite îngreunarea trecerii de la gazele naturale la alternative mai puţin poluante). Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat', se mai arată în comunicat.
Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie emise de Comisie autorizează statele membre să sprijine, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii, producerea energiei termice de instalaţii de cogenerare integrate în sistemul centralizat de termoficare. Aceste norme au scopul de a ajuta statele membre să îndeplinească obiectivele ambiţioase stabilite la nivelul UE în ceea ce priveşte energia şi clima, cu cel mai mic cost posibil pentru contribuabili şi fără denaturarea nejustificată a concurenţei pe piaţa unică.
Directiva privind eficienţa energetică, adoptată în 2018, a stabilit un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de eficienţă energetică de cel puţin 32,5% până în 2030. Prin Comunicarea privind Pactul verde european, prezentată în 2019, Comisia şi-a consolidat ambiţiile climatice, stabilind obiectivul ca, până în 2050, să nu mai existe emisii nete de gaze cu efect de seră. Legea europeană a climei, adoptată recent, care consacră obiectivul de realizare a neutralităţii climatice până în 2050 şi introduce obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030, a pus bazele propunerilor legislative 'Pregătiţi pentru 55', adoptate de Comisie la 14 iulie 2021.
Printre aceste propuneri prezentate de Comisie se numără şi modificarea Directivei privind eficienţa energetică pentru a stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambiţios de reducere a consumului de energie la nivelul UE. Versiunea neconfidenţială a deciziei, cu numărul de caz SA.101723, va fi publicată în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurenţa, după ce se vor soluţiona eventualele probleme de confidenţialitate, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
