Toate grupurile parlamentare au votat pentru aderarea celor două ţări la NATO, reprezentanţii partidelor subliniind că este un demers necesar în actualul context global de securitate, grav afectat de războiul din Ucraina, şi despre o dovadă de solidaritate europeană, după cum afirma preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu.
„România a mers pe acest traseu al solidarităţii din primele clipe ale invaziei ruse în Ucraina, atât la nivelul NATO, cât şi prin mecanismele Uniunii Europene“, potrivit lui Marcel Ciolacu.
România, printre primele ţări membre NATO care au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la NATO
La rândul său, senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc apreciază vitul de astăzi ca fiind istoric, iar extinderea NATO, necesară. Deputatul USR Bogdan Rodeanu consideră că demersul de astăzi în parlament este un gest de condamnare şi descurajare a regimului Putin. Reprezentantul UDMR Szabó Odön a subliniat că acţiunile Rusiei trebuie să primească un răspuns ferm din partea tuturor forţelor politice din ţara noastră. Deşi au votat pentru aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, parlamentarii AUR au subliniat că obiectivul României ar trebui să fie intrarea în Spaţiul Schengen.
„O aderare bine-venită a Finlandei şi a Suediei la NATO, dar obiectivul nostru ca popor l-a urmărit cineva din structurile care ar trebui să reprezinte politica externă a României? Intrarea ţării noastre în Schengen mai interesează pe cineva?“, a spus deputatul AUR George Simion.
Ratificarea protocoalelor a avut loc în regim de urgenţă, deputaţii şi senatorii fiind chemaţi din vacanţă, în sesiune extraordinară.
Lista lui Erdogan. Cine sunt „teroriștii” pe care Suedia și Finlanda trebuie să îi predea Turciei ca să poată adera la NATO
NATO a declanșat oficial procesul de primire a Suediei și a Finlandei în alianța militară, dar o condiție cheie pentru ca Turcia să nu se opună aderării celor două state nordice este ca acestea să predea în jur de 70 de persoane pe care Erdogan le consideră „teroriști”.
Liderii celor două țări nordice au spus că tratează cu seriozitate problema ridicată de turci, dar că, în ultimă instanță, felul în care va fi ea tranșată depinde de curțile de justiție și nu de politicieni, scrie Digi24.
Așadar, cine sunt „teroriștii” pe care îi vrea Ankara și ce șanse sunt ca ei să fie deportați în Turcia?
Cerințele lui Erdogan
Suedia și Finlanda au semnat săptămâna aceasta protocoalele de aderare la NATO, cele două state exprimându-și dorința de a face parte din alianța militară la puțin timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Turcia era singurul membru NATO, din totalul de 30, care s-a opus aderării Suediei și Finlandei pentru a obține o serie de solicitări, inclusiv predarea persoanelor pe care Erdogan le acuză de terorism.
Printr-un memorandum semnat săptămâna trecută la summitul NATO de la Madrid, Finlanda și Suedia au fost de acord să răspundă „cererii de deportare sau extrădare a [persoanelor] suspectate de terorism” în cel mai scurt timp.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că Suedia a promis să extrădeze 73 de „teroriști” și că a deportat deja trei sau patru dintre aceștia. Cotidianul turcesc pro-guvernamental Hurriyet a publicat o listă cu 45 de persoane (33 din Suedia, 12 din Finalnda) care sunt dorite de Turcia. Ankara este interesată în mod special de extrădarea unor persoane cu legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup considerat a fi terorist de UE, SUA și Marea Britanie.
Președintele Turciei este interesat și de suporterii lui Fethullah Gulen, clericul turc acuzat că ar fi orchestrat lovitura de stat eșuată din 2016 prin care s-a încercat înlăturarea de la putere a lui Erdogan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
