In ciuda ratei în scădere a locurilor de muncă vacante, persistă îngrijorările cu privire la o dinamică mai largă care indică o penurie în creştere a forţei de muncă.
Piaţa europeană a muncii îşi revine - sau cel puţin dă semne de redresare - după şocurile legate de pandemie. Cu toate acestea, continuă să rămână departe de nevoile populaţiei. Datele referitoare la piaţa muncii din Europa din cel de-al doilea trimestru al anului curent indică o uşoară scădere a locurilor de muncă vacante (de la 2,8 la 2,7%).
În aceeaşi perioadă, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani a fost de 75,4%, aici înregistrându-se o uşoară creştere de 0,1 puncte procentuale.
Date pozitive, dar nu suficiente pentru a inversa o tendinţă mai largă: ponderea locurilor de muncă vacante pe termen lung în UE a continuat să crească în fiecare an, nereuşind însă să echilibreze oferta cu cererea, potrivit Euronews Italia, titrează Rador Radio România.
Dinamica nu s-a oprit din 2020, când mulţi oameni au fost disponibilizaţi pentru a reduce costurile din cauza pandemiei. În ciuda creşterii ratei de ocupare în cel de-al doilea trimestru, un raport al Comisiei Europene publicat în iulie explica că există un deficit de forţă de muncă şi competenţe. Acest lucru se datorează faptului că, crearea de noi locuri de muncă nu este suficientă pentru a umple golurile care apar din cauza pensionării lucrătorilor.
Potrivit documentului, este foarte probabil ca aceste carenţe să crească şi mai mult odată cu scăderea aşteptată a populaţiei de vârstă activă, care de la 265 de milioane în 2022, va ajunge la 258 de milioane în 2030.
Care este ţara cu cel mai mare număr de locuri de muncă vacante?
Dintre statele membre UE cu date disponibile pentru Eurostat, Olanda are cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante (4,7%), în timp ce procentele cele mai scăzute s-au înregistrat în Bulgaria şi România: 0,8% în acelaşi trimestru.
Dintre posturile vacante anunţate online în aceeaşi perioadă, cei mai căutaţi au fost dezvoltatorii de software şi asistenţii de vânzări. Sectoarele de publicitate, marketing şi producţie au înregistrat şi ele un număr semnificativ de posturi vacante, precum şi ingineria, cercetarea şi dezvoltarea.
Lipsa forţei de muncă din Europa determină o reducere a locurilor de muncă vacante?
Comparativ cu valorile locurilor de muncă vacante din cel de-al doilea trimestru al anului 2021 şi 2022, cifra din acest an se situează la jumătatea distanţei dintre cele două. Rata a fost în medie de 2,2% în al doilea trimestru al anului 2021, imediat după deschiderea pieţelor majore. A ajuns la 3% în al doilea trimestru al anului 2022 şi de atunci este în scădere.
Statisticile la nivel naţional arată dificultăţile continentului, atribuite deseori lipsei de forţă de muncă calificată. Potrivit Eurostat, peste 75% dintre companiile din UE întrampină dificultăţi în găsirea profesioniştilor care deţin competenţele necesare pentru anumite posturi, ceea ce obstacolează efectiv creşterea economică.
De exemplu, noua lege a migraţiei a guvernului german, aprobată în august, îşi propune să atragă lucrători calificaţi din afara UE tocmai în acest scop. În mod similar, guvernul danez a aprobat o viză de trei ani pentru studenţii internaţionali care doresc să rămână şi să lucreze după absolvire în naţiunea scandinavă.
Pe de altă parte, totuşi, aproximativ 27,5 milioane de persoane în vârstă de muncă din Europa s-au declarat şomeri, subangajaţi, în căutarea unui loc de muncă, dar nu disponibili imediat, sau disponibili, dar fără a căuta un loc de muncă. Ceea ce înseamnă că puţin peste una din opt persoane din UE sunt expuse aşa-numitului ''slack'', definit de Organizaţia Internaţională a Muncii ca ''diferenţa dintre cantitatea de muncă pe care o doresc lucrătorii şi cantitatea de muncă retribuită disponibilă''.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
