Miniştrii de externe din cele două ţări, Bogdan Aurescu şi Dmitro Kuleba, au discutat telefonic ieri despre acest subiect, după un dialog similar care a avut loc în urmă cu o săptămână între preşedinţii Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski. Modul cum Kievul îşi tratează minorităţile produce preocupări la Bucureşti de multă vreme şi nici textul actual al legii nu le risipeşte.
Legea a generat preocuparea autorităţilor de la Bucureşti pentru că reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina nu au fost consultaţi în procesul de elaborare a documentului, care a fost adoptat în lipsa unui aviz al Comisiei de la Veneţia. Chiar dacă legea reprezintă o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate de Parlamentul de la Kiev, ea nu garantează, între altele, dreptul minorităţii româneşti la educaţie în limba maternă, afirmă diplomaţia de la Bucureşti.
România şi Ucraina vor începe un proces de consultări pe tema legii minorităţilor naţionale din Ucraina
Partea română transmisese încă de la sfârşitul anului trecut o listă cu prevederile din lege pe care le considera a avea un efect negativ asupra românilor din Ucraina. Persistă neclarităţi privind aplicarea concretă a utilizării limbilor minoritare în administraţie, în zonele locuite în mod tradiţional de persoane aparţinând acestor minorităţi - reclama atunci şi susţine şi acum România. Nu există, de asemenea, nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relaţia cu autoritatea judecătorească. Se menţine un limbaj neclar şi cu privire la monitorizarea activităţilor asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale, iar dreptul de a-şi manifesta religia sau credinţa nu beneficiază în continuare de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare, mai spune Bucureştiul.
Se menţine şi chestiunea lipsei de finanţare pentru asociaţiile reprezentative ale minorităţilor naţionale. În lege este prevăzută doar posibilitatea finanţării punctuale, pe bază de proiecte, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
Pe de altă parte, Bogdan Aurescu a spus ieri încă o dată, în discuţia cu Dmitro Kuleba, că este necesar ca Ucraina să recunoască faptul că aşa-zisa limbă moldovenească nu există, relatează RRA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
