În contextul finanțării de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a unui proiect privind participarea cetățenească a românilor din diaspora, DC News Media Group a derulat o serie de cercetări sociologice în vara acestui an. Astfel, a fost aplicat un chestionar la nivel național și au fost realizate patru focus grupuri cu români plecați în străinătate, ambele cercetări având aceleași tematici. Amintim că rezultatele cercetărilor nu reprezintă punctul de vedere oficial al DRP.
Informarea și consultarea sunt două niveluri de bază ale participării cetățenești. Contează interesul oamenilor față de ceea ce se întâmplă în societate, transpus în efortul personal de căutare a informațiilor, dar pe de cealaltă parte contează și efortul instituțiilor de a se apropia de cetățeni și de a-i încuraja să interacționeze cu reprezentanții puterii.
Românii din diaspora cred că statul nu încurajează neapărat participarea cetățenească
În opinia multora, instituțiile din România (primării, ministere) nu prea respectă principiile dialogului social și nu se consultă cu cetățenii cu privire la deciziile pe care le iau; mai mult decât atât, percepția este că politicienii și cei din administrația publică în general sunt tributari propriilor interese, nu interesului general, interesului public.
De altfel, există percepția că oamenii de fapt nici nu sunt așa interesați de acest lucru, cât timp primesc altfel de atenție (de genul micilor cadouri – bere, mici).
Alții nuanțează și spun că sunt și oameni din administrația publică (unii primari) cărora le pasă și de comunitate și acționează în sensul creșteri calității vieții cetățenilor.
Oamenii simt că părerea lor nu este luată în seamă și consultările, dacă se fac, se fac artificial.
Ar trebui ca instituțiile să folosească mijloace de comunicare cât mai diversificate, pentru a ajunge la o categorie cât mai largă de cetățeni; utilizarea cu preponderență a mijloacelor online se adresează în special tinerilor, dar aceștia nu sunt interesați nici de informare, nici de participare; în schimb, persoanele de vârsta a treia sunt private de informații din lipsa abilităților de a accesa aceste surse, deși ar fi printre cei care s-ar implica mai mult.
Românii din străinătate vor să fie consultați cu privire la cheltuirea banilor publici
Interlocutorii din timpul sesiunilor de focus grup au fost întrebați direct ce cred că ar trebui să facă autoritățile publice din România pentru a implica mai mult cetățenii în luarea deciziilor care îi privesc. De asemenea, au fost rugați să spună dacă ei personal și-ar dori să fie mai mult implicați în chestiuni ce țin de România, deși se află în străinătate.
Ideile despre cum ar putea fi implicați cei din diaspora în chestiuni ce țin de România sunt dintre cele mai diverse. Printre temele asupra cărora le-ar plăcea să fie consultați se află și transparența în cheltuirea banului public, însă instituțiile nu prea o practică.
Diaspora simte nevoia creării unor comunități românești mai închegate și a existenței unei instituții care să îi dirijeze
Pentru ca cei din diaspora să dea dovadă de participare cetățenească mai intensă în România, ar trebui să existe comunități mai bine închegate, care să se întâlnească frecvent și să aibă un scop comun; grupurile de Facebook nu sunt suficiente, sunt doar pentru divertisment. Mulți simt nevoia existenței unui ONG care să îi organizeze: dacă ar exista o instituție (publică sau privată) care să să le dirijeze cumva implicarea, atunci ar fi dispuși să se implice.
Ar trebui să existe un site oficial unde și-ar putea exprima punctele de vedere vis-a-vis de anumite subiecte, unde ar putea împărtăși din experiența traiului în altă țară, atunci când văd exemple de bune practică ce ar putea fi preluate și de către administrația din România
Oamenii spun că instituțiile din România ar trebui să le trimită mailuri prin care să li se ceară să își exprime părerea. De asemenea, ar trebui ca instituțiile să facă sondaje de opinie printre cei din diaspora ca să le afle părerea și să fie mai transparente în ceea ce privește modalitatea de luare a deciziilor și de cheltuire a banilor publici. Apoi, instituțiile ar trebui să poarte un dialog permanent cu cetățenii: reprezentanți ai primăriilor să se întâlnească față în față cu oamenii și să îi asculte.
Ambasadele ar putea crea platforme de dialog prin care românii plecați să împărtășească exemple de bune practici din țările în care se află, care ar putea ajuta la dezvoltarea României
Ambasadele sau instituțiile care reprezintă România în străinătate ar putea și ele să aibă un rol important: ar trebui să organizeze întâlniri cu cei din diaspora în care să le asculte punctele de vedere, în care oamenii ar putea avea unele sugestii despre cum să se întâmple lucrurile mai bine și în România, bazându-se pe experiența acumulată în afară. De asemenea, ambasada României ar trebui să ofere mai multe informații despre ceea ce se întâmplă în România. Interlocutorii menționează că există multe instituții românești în străinătate, dar nu se implică autentic în viața comunităților de români; le oferă doar îndrumări legat de acte.
Dacă oamenii ar simți că se ține cont de opinia lor și ar vedea schimbări, atunci ar fi încurajați să participe mai mult.
Politicienii ar trebui să fie interesați de opinia celor din diaspora. Mulți își doresc ca autoritățile să îi ajute să aibă acces la vot. Alții spun că nu se implică din lipsă de încredere în instituții și în faptul că opinia lor chiar ar fi luată în considerare.
Dacă ar exista deja o masă critică favorabilă participării cetățenești mai intense, s-ar implica mai mulți
Unii dintre participanții la discuții spun că nu se implică pentru că au sentimentul că nu sunt suficient de multe persoane care să facă asta, cred că sunt mulți care nu vor. Alții declară că nu se implică pentru că nu îi mai interesează neapărat ce se întâmplă în România, se concentrează mai mult să se adapteze la noua viață și în noua comunitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
