Românii din diaspora nu prea semnează scrisori deschide pentru că li se pare prea complicat
În contextul finanțării de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a unui proiect privind participarea cetățenească a românilor din diaspora, DC News Media Group a derulat o serie de cercetări sociologice în vara acestui an. Astfel, a fost aplicat un chestionar la nivel național și au fost realizate patru focus grupuri cu români plecați în străinătate, ambele cercetări având aceleași tematici. Amintim că rezultatele cercetărilor nu reprezintă punctul de vedere oficial al DRP.
Semnarea unei scrisori deschide adresate unui senator sau deputat prin care să i se sugereze o anumită conduită sau să i ceară acestuia explicații cu privire la acțiunea sau lipsa de acțiune într-un caz concret este marcă a participării civice, ca modalitate de manifestare a participării cetățenești.
Foarte mulți participanți la dialogurile deschise sub forma focus grupurilor spun că nu au semnat niciodată așa ceva pentru că li se pare complicat, nu cunosc noțiunea și nu știau nici măcar că au această posibilitate. Mai mult, li se pare o acțiune exclusivistă, la care nu au neapărat acces.
Opt din zece români rămași în țară nu au semnat niciodată o scrisoare deschisă
Aceeași reticență față de semnarea scrisorilor deschise par că o au și românii rămași în țară: opt din zece persoane intervievate spun că nu au semnat niciodată o scrisoare deschisă prin care să solicite reprezentanților statului să rezolve o problemă de interes public.
Printre motivele inventariate pentru lipsa de participare civică sub forma semnării de scrisori deschise se numără următoarele: nu cred că opinia lor, a celor din diaspora, i-ar interesa pe parlamentarii români; nu cred că vocea lor ar fi auzită de către politicieni; nu cred că România mai are vreo șansă la normalitate, comparativ cu ceea ce au văzut că se întâmplă în țara în care locuiesc în prezent; nu mai au încredere în clasa politică;
Există însă cazuri în care respondenții ar fi dispuși să semneze o scrisoare deschisă, dar în anumite condiții: dacă ar redacta-o altcineva și ar fi doar de semnat: dacă petiția se pliază pe valorile personale și dacă ar crede că poate face diferența; dacă ar avea mai multe informații despre subiectul propus sau dacă ar schimba cu ceva condițiile personale de viață.
Respondenții au inventariat și o serie de teme pentru scrisorile deschise, care i-ar putea motiva să se implice: ar semna o scrisoare deschisă referitor la promisiunile făcute de politicieni în timpul campaniilor electorale, pe tema drepturilor animalelor sau protecția animalelor; pe teme de mediu, legat de împăduriri de exemplu; pe tema drepturilor omului; pe tema drepturilor minorităților; pe teme de politică externă; pe tema războiului din Ucraina.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
