Sunt din ce în ce mai mulţi români care aleg să îşi încheie socotelile cu România. Deveniţi cetăţeni ai altui stat, cu acte în regulă, românii înstrăinaţi vând celui care dă mai mult.
Străinii cumpără teren arabil pentru că românii îl vând fără să se uite în urmă, ba chiar mai mult, unii vânzători sunt consemnaţi în acte ca fiind „cetăţeni străini cunoscători de limbă română“.
În judeţul Olt, unul cu o importantă suprafaţă agricolă, de peste 435.000 hectare, s-au avizat la Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ), în perioada 2014-2021, peste 30.000 tranzacţii, pentru terenuri care însumează o suprafaţă de 30.752 hectare.
"La noi totuşi nu s-a vândut mult, pentru că terenul este lucrat cel mai mult în arendă“, explică Gabriela Andronie, directoarea DAJ Olt, potrivit publicației Adevărul.
Tendinţa este însă evidentă şi aici. Sunt din ce în ce mai mulţi oameni care aleg să îşi încheie, practic, socotelile cu România. Deveniţi cetăţeni ai altui stat, cu acte în regulă, românii înstrăinaţi urmează procedurile legale în vinderea terenului moştenit, cu lista de preemptori etc., interesaţi fiind, evident, de preţul cel mai bun oferit.
"Mulţi cetăţeni români au plecat din ţară şi îşi vând proprietăţile. Şi-au schimbat cetăţenia, sunt cu cetăţenie străină, au copiii cetăţeni ai ţării respective, şi vin în ţară, îşi vând proprietăţile, şi figurează 'Popescu Gheorghe, cetăţean italian, spaniol etc., cunoscător de limbă română'. Aşa au ajuns. E tragic, din punctul meu de vedere. Şi n-a fost un caz, au fost multe. Analizând documentele de la dosarele acestea de vânzări terenuri, am constatat că sunt multe astfel de cazuri“, spune Andronie.
"Le-au murit părinții, ei sunt pe la oraș sau pe unde sunt"
Nordul judeţului Olt pare cel mai afectat de fenomenul depopulării satelor, indiferent că tinerii pleacă la oraş sau părăsesc chiar ţara. Primarul localităţii Spineni, unde o firmă cumpără şi arendează, din 2010-2012, mai tot ce înseamnă teren agricol în zonă, spune că preţul a crescut constant, iar gospodăriile active s-au împuţinat. Cu 8 ani în urmă sătenii primeau 1.000 euro/ha, astăzi preţul a crescut la 2.500 euro.
"Le-au murit părinţii, ei sunt pe la oraş, pe unde sunt, nu-i mai interesează, pentru un hectar cât au, să vină. Au vândut, au zis – dom’ne, am păşune 20 ari şi am teren un hectar, vând şi păşunea, vând şi arabilul, să nu mai am treabă cu terenul p-aici“, spune primarul Dănuţ Şărpău, potrivit sursei citate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
