„Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi-a anunţat o anumită intenţie de o a face şi ştiu că vor face, mi-au spus şi mie. Şi nu doar CNAIR. Am fost anunţat că şi alte companii aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor, fie că vorbim de Portul Constanţa, fie că vorbim de Aeroportul din Bucureşti şi toate celelalte, pentru că au găsit condiţii mai bune la CEC. O explicaţie cât se poate de simplă”, a spus Grindeanu la recepţia lucrărilor la staţia de metrou Tudor Arghezi.
El a subliniat că această mutare nu se va întâmpla rapid, dar companiile care aveau conturi la băncile austriece au anunţat că vor face toate diligenţele în acest sens.
„Am fost anunţat ca ministru. Şi nu doar CNAIR. V-am spus, şi CFR-ul a luat această decizie, tot ceea ce ţine de CFR, şi Administraţia Porturilor Constanţa şi Aeroporturile, cei care au aveau anumite conturi la aceste bănci m-au anunţat că vor face toate diligenţele. Nu e o chestiune care să se întâmple foarte rapid, dar toţi au luat această decizie de a se muta la o bancă românească. Eu cred că e bine, având şi condiţii mai bune”, a precizat ministrul, subliniind că el nu are conturi la bănci austriece.
Transportatorii se alătură boicotului
Una dintre cele mai mari organizaţii ale transportatorilor de mărfuri din România, cu sediul în Arad, are discuţii cu firmele membre pentru boicotarea benzinăriilor austriece, însă majoritatea şoferilor afiliaţi ar fi oprit alimentarea cu motorină în Austria şi la staţii din ţara noastră, patronate de austrieci, înainte de luarea unei decizii în acest sens.
Preşedintele Asociaţiei Patronale a Transportatorilor „Europa 2002” (APTE 2002), Adrian Pop, a declarat marţi, că boicotarea este o măsură prin care se ripostează faţă de decizia Austriei de a se opune aderării României la Spaţiul Schengen.
„E normal să avem atitudine împotriva lor. Avem discuţii în acest moment cu membrii afiliaţi APTE 2022 de a boicota benzinăriile din România patronate de austrieci, dar şi pe cele din Austria. Dacă cei care fac politică externă în România atâta pot, noi nu putem face mai mult”, a spus Adrian Pop.
De asemenea, patronul unei firme de transport mărfuri din Arad, Dorin Pop, care este şi vicepreşedinte APTE 2002, spune că majoritatea şoferilor afiliaţi au început această formă de protest.
„Chiar dacă încă nu a fost luată formal decizia la nivelul APTE 2002, vă asigur că deja 90% dintre şoferii noştri au oprit alimentarea la benzinăriile austriecilor. În cazul firmei mele, încă din seara anunţului am luat această decizie şi le-am comunicat-o şoferilor. Noi având camioanele alocate pe Comunitatea Europeană, vă daţi seama că alimentam cu mii de litri de motorină în Austria. Dar acum avem alternativă, pentru că italienii au redus preţul cu 15 eurocenţi pe litru”, a mai spus Dorin Pop pentru Agerpres.
Cancelarul austriac Karl Nehammer apără vetoul ţării sale împotriva aderării României şi Bulgariei
O serie de companii şi-au anunţat în ultimele zile intenţia de a-şi muta conturile de la băncile austriece, în urma votului negativ dat de Austria în privinţa aderării României la spaţiul Schengen.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a apărat vetoul ţării sale împotriva aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând duminică faptul că Austria trebuie să acţioneze la nivel naţional întrucât în alte ţări ale Uniunii Europene există o presiune insuficientă împotriva trecerilor neînregistrate ale frontierei, potrivit postului de radio austriac ORF.
Şeful executivului austriac a reluat argumentul adus de către ministrul de interne austriac Gerhard Karner, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de săptămâna trecută: 75.000 dintre cei peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil nu au fost deocamdată înregistraţi. El a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria.
„România şi Bulgaria au cifre diferite. Aceste ţări nu pot cunoaşte numărul adevărat dacă ele nu au înregistrat oamenii”, a explicat Nehammer discrepanţa dintre informaţiile prezentate de cele două ţări şi de autorităţile austriece.
El a respins ideea că vetoul Austriei ar fi putut fi dictat de motivaţii politice interne, cancelarul austriac calificând drept o „presupunere absurdă” existenţa unei legături cu alegerile din landul Austria Inferioară, prevăzute pentru finalul lunii ianuarie.
De asemenea, Karl Nehammer s-a declarat convins că vetoul ţării sale faţă de aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen nu va avea consecinţe negative pentru companiile austriece prezente în cele două ţări, fiind vorba de două chestiuni separate - o problemă de securitate şi una de politică economică.
El a subliniat că un eventual boicot la adresa companiilor austriece le-ar afecta negativ mai degrabă pe cele două ţări în cauză, întrucât companiile respective aduc bani şi creează locuri de muncă.
Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului nu recomandă acţiuni de boicot la adresa companiilor austriece
Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Daniel Cadariu, a afirmat că nu recomandă acţiuni de boicot la adresa companiilor austriece, după votul negativ dat joi de Austria împotriva aderării României la spaţiul Schengen, considerând că aceasta va avea de pierdut într-un final.
„Într-o economie de piaţă, fiecare este liber să acţioneze cum crede de cuviinţă. Având în vedere faptul că facem parte din Uniunea Europeană şi ne dorim, aşa cum ştim, şi statutul de membru în spaţiul Schengen, n-aş recomanda astfel de acţiuni. Pe de altă parte, nu înseamnă că nu avem cu toţii o dezamăgire vizavi de votul de ieri. Votul este total nedrept şi ilogic, însă n-aş vrea să fiu prea dur. Am înţeles cu toţii, e un joc politic şi, mai curând, de politică internă a Austriei, a premierului actual şi a partidului din care face parte, miza fiind, în fond, alegerile locale de acolo. Şi tare mi-e teamă că, într-un final, vor avea de pierdut. Pentru o miză internă, să bulversezi politica Uniunii Europene e un lucru destul de grav. (...) Din perspectiva aderării noastre la spaţiul Schengen, am îndeplinit şi îndeplinim toate condiţiile. De altfel, nu este doar părerea noastră, este părerea tuturor celorlalţi membri ai Uniunii Europene care au votat pentru includerea României în spaţiul Schengen”, a declarat vineri Cadariu, la deschiderea Târgului IMM-urilor - ediţia 2022, întrebat de jurnalişti ce crede despre discuţiile de pe reţelele de socializare cu privire la un boicot la adresa companiilor austriece.
În opinia acestuia, votul negativ al Austriei „poate fi o şansă în plus pentru turismul din România”, în condiţiile în care românii mergeau la schi în Austria. Cu acest prilej, ministrul a subliniat că România oferă 85 de domenii schiabile şi 217 pârtii.
„Istoric vorbind, mai ales dacă ne uităm la statisticile de dinainte de 2019, lucrurile stăteau în felul următor: aproximativ 370.000 de români îşi petreceau concediul în Austria, iar mai puţin de 40.000 de turişti din Austria îşi petreceau concediile în România. Probabil că va fi o reacţie din partea populaţiei. Nu putem noi induce acest lucru, însă eu mă gândesc că lucrurile ar trebui privite în altă cheie, şi anume faptul că poate fi o şansă în plus pentru turismul din România, pentru că noi ştim că principalul scop pentru care turiştii români ajung în Austria îl reprezintă practicarea schiului. Să nu uităm, în România avem 85 de domenii schiabile, peste 200 de pârtii, mai exact 217 pârtii. E un moment foarte bun în care românii se pot gândi că pot practica acest sport şi în România”, a precizat Cadariu.
În altă ordine de idei, şeful de la Antreprenoriat şi Turism a făcut referire şi la proiectul de buget al ministerului pentru anul viitor, subliniind că sunt „unele rezerve cu privire la anumite acţiuni”, care speră să fie „rezolvate cu ocazia rectificării”.
„În cursul anului sau la începutul anului 2022 am avut credite bugetare de 2,56 miliarde lei, iar în cursul anului, la rectificări, am primit sume suplimentare, în principiu pentru IMM Agri-food - şi am primit în total credite bugetare de 3,8 miliarde lei. Prin proiectul de buget ni se alocă 4 miliarde de lei deci, dacă analizăm din această perspectivă, putem spune că suntem mulţumiţi. Avem ceva rezerve cu privire la anumite acţiuni, rezerve care sper să fie rezolvate cu ocazia rectificării. Mă refer în primul rând la Horeca 2, despre care am tot discutat în cursul acestui an, chiar şi despre cele două târguri care au avut de suferit, pentru că nu s-au organizat de foarte mulţi ani. Târgul pentru meşteşugari nu se organizase din cursul anului 2018, iar acest târg nu s-a mai organizat din 2009. Avem alocări bugetare mult mai mici, însă, având în vedere că ele vor fi organizate la sfârşit de an, sperăm să primim sumele necesare la prima rectificare”, a spus Cadariu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
