Sistemul garanţie-returnare funcţionează bine, nu sunt probleme, nu s-a blocat, şi conform estimărilor în mai va fi depăşit pragul de 200 de milioane de ambalaje colectate într-o singură lună, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
"Nu pot decât să mă bucur că sistemul de garanţie-returnare funcţionează bine. Nu avem probleme, nu s-a blocat. E adevărat, spun uneori cetăţenii că aşteaptă mai mult la rând, mai ales dacă merg în week-end să returneze ambalajele. Mai sunt cozi uneori la centrele de colectare. Pe unii îi deranjează chestia asta, alţii profită şi mai socializează acolo, la coadă, însă, toată România participă la acest sistem. Este un sistem care a schimbat viaţa fiecărui român, viaţa fiecăruia dintre noi şi pot să spun că suntem pe traiectoria pe care ne-am asumat-o. Pe data de 7 mai, luna aceasta, românii au returnat 9 milioane de ambalaje într-o singură zi. Imaginaţi-vă cum arată 9 milioane de PET-uri aruncate pe marginea drumului, într-un lac, într-o pădure, într-un râu sau chiar şi la groapa de gunoi, acolo unde ajungeau până acum. Astăzi, toate acele PET-uri, doze sau sticle ajung în fabricile de reciclare din România, iar ăsta nu poate fi decât un lucru care să mă bucure extraordinar de tare. De asemenea, tot în luna mai, pentru că suntem la momentul cifrelor, pe estimarea Ministerului Mediului şi a colegilor mei de la minister, vom depăşi pragul de 200 de milioane de ambalaje colectate într-o singură lună. Este o cifră extraordinar de mare", a spus Fechet la o conferinţă organizată de cursdeguvernare.ro, potrivit Agerpres.ro.
Potrivit acestuia, în Bucureşti, la centrul de numărare şi sortare ajung în fiecare zi 200 de tone de ambalaje, în condiţiile în care Capitala genera 500 tone de PET-uri într-o lună.
"Deci, viteza cu care creşte SGR-ul este una extrem de mare. E adevărat că nu întotdeauna ţinem pasul cu această dinamică tocmai din acest motiv. Încă mai sunt mici comercianţi care au probleme cu timpul de aşteptare pentru debarasarea de ambalaje. Mai sunt, din păcate, şi profit de această ocazie să transmită un semnal foarte clar celor de la RetuRo: în industria HoReCa sunt restaurante care aşteaptă prea mult să fie debarasate de sticle sau de PET-uri. În restaurante, în baruri sau, în fine, în tot ceea ce înseamnă industrie HoReCa, viteza cu care se debarasează trebuie să fie mult mai mare, spre deosebire de un magazin sau un supermarket care să spunem că poate să aştepte o zi sau două în plus. De preferat ar fi nici acolo să nu se întâmple", a subliniat ministrul Mediului.
Ministrul spune că au fost încercări de destabilizare a sistemului
Acesta a adăugat că "au fost unii" care au încercat să destabilizeze sistemul de garanţie-returnare şi să scoată din el sticla sau o parte a sticlei, industria a vinului, industria băuturilor spirtoase.
"Opinia mea este că sistemul funcţionează, sistemul s-a aşezat şi nu avem niciun motiv să destabilizăm acest sistem. Avem în România 450.000 tone de sticlă, de ambalaj de băuturi, în sistemul garanţie-returnare, iar până acum această sticlă ajungea cel mai probabil să fie îngropată sau ajungea, cel mai probabil, să fie reciclată fictiv. O spun cu toată responsabilitatea. Era reciclată fictiv, doar pe hârtie. Spuneau unii că fac bolţari şi că vând la persoane fizice. Dar toată lumea ştie că nu asta înseamnă reciclare, reciclarea sticlei înseamnă ca o sticlă folosită să o transformi într-o altă sticlă, pentru că acest material reciclabil, spre deosebire de PET sau alte tipuri de materiale reciclabile, poate fi refolosit la infinit. Sticla se poate recicla şi de un milion de ori, spun specialiştii. Şi din acest mod motiv, toată sticla din sistemul de garanţie-returnare trebuie să ajungă în fabricile de reciclare. Lucru care se va întâmpla şi mă voi asigura că nu ne vom abate de la această traiectorie pentru care s-a muncit extraordinar de mult", a punctat Mircea Fechet.
El a vorbit şi despre reparare şi reutilizare şi a mulţumit deputaţilor din Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic care au fost de acord cu un proiect de lege privind repararea şi reutilizarea echipamentelor electrice şi electronice.
"Sunt multe astfel de echipamente care ies din uz. Sunt companii care le schimbă, bănci, societăţi comerciale şi în loc să ajungă să fie tocate într-o fabrică de reciclare sau cine ştie pe unde, ele pot fi reparate şi pot să fie folosite mai departe, fie în şcoli, fie în grădiniţe, fie în alte instituţii sociale şi cred că acesta este un mare câştig", a mai spus ministrul.
Mircea Fechet a anunţat că următorul mare pas, "din secunda în care sistemul garanţie-returnare este pe picioarele lui 100%", următoarea discuţie va fi despre reutilizarea ambalajelor şi a precizat că o sticlă poate fi reutilizată de până la 50, chiar 60 de ori.
Sistemul din România este al 2-lea cel mai mare sistem din Europa, după cel al Germaniei
"Asta înseamnă că, în loc să producem o nouă sticlă, să o topim la 1.100 grade spre deosebire de 1.800 cât e nevoie, dacă nu folosim material reciclabil, dar totuşi să consumăm atât de multă energie şi să facem o nouă sticlă, e suficient să spălăm ambalajul respectiv şi să-l refolosim. Eu cred că acesta este următorul mare lucru pe care ar trebui să-l facem şi bineînţeles că nu abandonăm celelalte discuţii complementare, că discutăm de deşeuri din construcţii şi demolări, că discutăm despre legea compostului, că discutăm despre centre de colectare cu acord voluntar (CAV), sunt multe lucruri care se întâmplă în acelaşi timp. Însă datoria mea de ministru este aceea de a identifica urgenţele cele mai mari şi de a încerca să avem o legislaţie cât mai uşor de aplicat şi, bineînţeles, pe care toată lumea să o înţeleagă foarte bine", a punctat ministrul Mediului.
Acesta a semnalat că sistemul de garanţie-returnare, despre care foarte puţini oameni vorbeau optimist, în prezent este al 2-lea cel mai mare sistem din Europa, după cel al Germaniei, România având totodată cel mai mare sistem centralizat din lume de garanţie-returnare, prin care vor fi gestionate aproximativ 8 miliarde de ambalaje în fiecare an, şi a subliniat că reutilizarea şi textilele vor fi următoarele două cele mai importante puncte în materia circularităţii.
Pe de altă parte, ministrul Mediului a afirmat că foarte mulţi dintre cetăţeni probabil s-ar descurca şi fără cei 50 de bani pe care îi primesc înapoi când înapoiază un PET, o doză de aluminiu sau o sticlă, dar aceştia ştiu că, odată introdus acel PET în aparatul de colectare automată sau înmânat unui angajat la un punct de colectare manuală, acesta va ajunge într-o fabrică de reciclare şi nu pe albia unui râu sau aruncat cine ştie pe unde şi nu va ajunge nici la groapa de gunoi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
