Bărbaţii au primit o înştiinţare direct la punctul de trecere a frontierei Verhni Lars, se arată în raport, care citează biroul comisarului forţelor armate din Osetia de Nord - republică autonomă parte a Federaţiei Ruse-, care se învecinează cu Georgia.
În urmă cu aproximativ zece zile, preşedintele Putin a ordonat mobilizarea a aproximativ 300.000 de rezervişti, care vor fi trimişi să lupte în războiul din Ucraina. Măsura a stârnit panică şi proteste violente în toată ţara.
Zeci de mii de bărbaţi au fugit în ţările vecine,Georgia, Kazahstan şi Kârgâstan, pentru a scăpa de recrutare.
În acest context, Osetia de Nord a anunţat miercuri noi restricţii de intrare.
S-a anunţat, de asemenea, că la graniţă vor fi sporite controalele asupra bărbaţilor care au vârstă de înrolare.
Totodată, ministerul rus al apărării a anunţat că recruţii vor trebui să se antreneze în "zonele din spatele" câmpului de luptă. Anterior, se anunţase că noii recruţi vor fi dislocaţi iniţial în imediata apropiere, dar nu chiar în zona de război.
Comisia Europeană cere statelor UE să înăsprească condiţiile de intrare pentru cetăţenii ruşi
Comisia Europeană le-a cerut vineri statelor UE să fie mai restrictive în acordarea de vize pentru cetăţenii ruşi şi să intensifice controlul frontierelor, în timp ce mii de ruşi încearcă să-şi părăsească ţara pentru a se pune la adăpost de mobilizarea parţială decretată de preşedintele Vladimir Putin, transmite AFP.
''O viză valabilă nu va mai fi de ajuns pentru a intra în UE. Autorităţile de frontieră vor trebui să efectueze controale de securitate suplimentare'' în cazul cetăţenilor ruşi, a indicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
Aceste noi ''orientări'', transmise de Bruxelles statelor UE, ''se referă numai la vizele de scurt sejur şi la controalele la frontiere, nu şi la azil. Azilul rămâne un drept fundamental'', a adăugat comisarul european.
''Ca urmare a noului context de securitate, statele membre sunt invitate să reexamineze vizele deja acordate'' cetăţenilor ruşi, a mai cerut reprezentanta Comisiei Europene.
După mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti anunţată pe 21 septembrie de Putin, în statele UE au intrat de atunci între 10.000 şi 20.000 de persoane în plus faţă de numărul celor din perioada similară a anului trecut, dar numărul cererilor de azil este nesemnificativ, a precizat comisarul european.
De acum înainte, o cerere de viză Schengen pentru cetăţenii ruşi ar trebui să fie efectuată în statele de origine ale acestora, iar ''examinarea cererii va trebui să fie foarte restrictivă'' şi ''dacă apar îndoieli că solicitantul unei vize Schengen va rămâne în UE mai mult de 90 de zile, viza Schengen nu va trebui acordată'', a mai indicat Ylva Johansson. Ea a admis însă că emiterea şi revocarea vizelor ţin de competenţa statelor UE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
