Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, informează Reuters.
Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997.
Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.
"Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România", a menţionat MAE rus.
Diplomați de rang înalt din SUA și Rusia se întâlnesc la Geneva, vor discuta tensiunile din Ucraina
Diplomați de rang înalt din SUA și Rusia urmau să se întâlnească vineri în Elveția pentru a discuta despre tensiunile în creștere din Ucraina, după ce o serie de întâlniri între oficialii celor două părți în ultima săptămână nu au adus niciun progres, scrie Reuters.
Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit la Geneva pentru discuții cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după o trecere prin Europa menită să consolideze angajamentele aliaților americani de a sancționa Rusia dacă aceasta va continua cu o invazie în Ucraina.
Speranțele Washingtonului de a construi un front de opoziție față de Moscova au fost îngreunate de comentariile președintelui american Joe Biden la o conferință de presă de miercuri, în care a prezis că Rusia va "intra" în Ucraina și a spus că Moscova va plăti scump.
Rusia a masat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, iar statele occidentale se tem că Moscova plănuiește un nou asalt asupra unei țări pe care a invadat-o în 2014 pentru a anexa peninsula Crimeea. Rusia neagă că plănuiește un atac, dar spune că ar putea lua măsuri militare nespecificate dacă nu este îndeplinită o listă de cereri, inclusiv o promisiune din partea NATO de a nu primi niciodată Ucraina în organizație.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre comentariile lui Biden, a declarat că Rusia a primit avertismente similare de cel puțin o lună. "Credem că acestea nu contribuie în niciun fel la dezamorsarea tensiunii care a apărut acum în Europa și, mai mult, pot contribui la destabilizarea situației", a declarat Peskov.
Miercuri, la Kiev, Blinken a încercat să reasigure Ucraina de sprijinul Statelor Unite. Blinken, înainte de a se întâlni joi la Berlin cu oficiali germani, francezi și britanici, a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o invazie iminentă.
Adjunctul lui Blinken, Wendy Sherman, și adjunctul lui Lavrov, Serghei Ryabkov, s-au întâlnit de asemenea la Geneva săptămâna trecută, unde ambele părți au expus poziții aparent ireconciliabile.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy s-a adrest joi pe Twitter „marilor puteri” amintindu-le că nu există incursiuni minore și națiuni mici. „La fel cum nu există victime minore și durere mică din cauza pierderii celor dragi".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
