Puține lucruri fac China mai alergică decât problemele care au legătură cu suveranitatea unui teritoriu. Odată cu disputele istorice pe care le trage cu Tibet, Xinjiang, Hong Kong sau Taiwan, politicienii chinezi sunt iritați de orice problemă legată de integritatea teritorială, mai ales dacă valul îi prinde foarte departe. În plus, Beijingul continuă să se bazeze pe doctrina diplomatică pe care președintele Xi Jinping a lansat-o în 2014: neamestecul în treburile interne ale altor țări.
Pe aceste două principii se bazează discursul pe care China îl are de șapte luni în favoarea suveranității Ucrainei. În urmă cu opt ani, ea nu a recunoscut anexarea Crimeii de către Rusia. La fel și acum când nu pare că va susține încorporarea în Federația Rusă a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijjia după tratatele de anexare semnate de Vladimir Putin.
Încă de la început, invazia rusă a Ucrainei l-a pus pe gigantul asiatic într-o situație complexă, încercând să-și echilibreze alianța din ce în ce mai solidă cu Moscova, menținând în același timp politica externă de apărare necondiționată a suveranității statului. Beijingul, în special în fața galeriei interne, nu și-a ascuns niciodată sprijinul tacit pentru Kremlin. Dar nici nu și-a încălcat linia roșie atunci când apar chestiuni teritoriale și nu vrea să audă de pseudo-referendumuri în teritoriile ocupate.
"Poziția Chinei e clară"
"Poziția Chinei în problema Ucrainei este consecventă și clară. Susținem întotdeauna că integritatea suverană și teritorială a tuturor țărilor ar trebui respectată", a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, potrivit Rador.
Câteva declarații care urmează linia adoptată de Beijing în ultimele două săptămâni de când Xi Jinping i-a spus în față lui Putin, la un summit regional din Uzbekistan, că China nu este deloc confortabilă cu atacul rusesc asupra Ucrainei. Un semnal de alarmă care a amplificat discursul chinez de respect pentru suveranitatea Ucrainei.
"Integritatea teritorială a tuturor țărilor trebuie respectată", a reiterat Zhang Jun, ambasadorul Chinei la ONU, săptămâna aceasta. "Sarcina la îndemână este de a face presiuni asupra părților să deschidă ușa către o înțelegere politică cât mai curând posibil, să includă preocupările legitime ale celuilalt în negocieri și să pună pe masă toate opțiunile viabile. Evenimentele recente ne amintesc încă o dată că pacea trebuie căutată și apărată de toți".
Diplomatul chinez a recunoscut preocuparea comună a multor țări cu privire la "prelungirea și extinderea crizei din Ucraina și efectele sale secundare", referindu-se la mobilizarea a 300.000 de rezerviști ruși decisă de Putin.
De la Beijing, încetul cu încetul, cu declarații subtile, se pare că China începe să păstreze o anumită distanță față de Moscova. Pentru că, în timp ce Rusia continuă să încingă spiritele războinice, partenerii săi chinezi solicită în mod continuu o încetare a focului, în ciuda faptului că repetă într-una că preocupările de securitate ale Rusiei cu privire la extinderea NATO în Europa de Est sunt legitime.
Chinezii nu ies din această contradicție: trimit mai mult de trei milioane de dolari ca ajutor umanitar Ucrainei și spun că respectă suveranitatea tuturor țărilor în timp ce cumpără narațiunea Kremlinului. În urmă cu câteva zile, în marja Adunării ONU, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis discursul despre "respectul integrității teritoriale" omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a se întâlni ulterior cu colegul său rus, Serghei Lavrov, căruia i-a spus că China și Rusia ar trebui să promoveze mână în mână "o ordine internațională mai corectă".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
