Putin a afirmat de mai multe ori că Rusia şi Ucraina au fost aproape de a conveni un acord pentru încetarea ostilităţilor în aprilie 2022 la Istanbul, dar Ucraina s-a răzgândit de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.
Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi categoric opoziţia.
Conform unui membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, David Arahamia, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Zelenski, ruşii "erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial". Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.
De asemenea, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic" cu Rusia şi "pur şi simplu să lupte". La rândul ei, Moscova a acuzat Occidentul, în special SUA, că l-ar fi determinat pe Zelenski să se retragă de la negocierile de pace care au avut loc în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Rusia a ocupat parțial patru provincii ucrainene
De atunci s-au schimbat multe, a mai declarat vineri Dmitri Peskov, inclusiv ceea ce el descrie drept includerea între timp a patru regiuni ucrainene în teritoriul Rusiei, referire la anexarea pe hârtie a provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporijie şi Herson, ocupate parţial de trupele ruse.
Totuşi, purtătorul de cuvânt al lui Putin afirmă că acordul nefinalizat la Istanbul încă poate fi o bază pentru noi discuţii şi că Rusia este pregătită pentru acestea. Întrebat însă dacă Moscova simte din partea Kievului vreo disponibilitate pentru discuţii, Peskov a răspuns: "Nu, nu simţim asta".
La sfârşitul anului 2022, Zelenski a enunţat o "formulă de pace" prin care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
Ucraina încearcă în prezent să atragă sprijin internaţional pentru poziţia sa la reuniuni ce exclud Rusia. O astfel de reuniune va avea loc în Elveţia pe 15-16 iunie. Potrivit anunţului guvernului elveţian, această "Conferinţă la nivel înalt asupra păcii în Ucraina" va fi o platformă de dialog pentru identificarea posibilelor căi de a ajunge la o pace globală, justă şi durabilă în Ucraina, conform principiilor fundamentale ale ONU şi ale dreptului internaţional, iar un obiectiv al reuniunii va fi crearea "unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace".
Rusia nu vine la conferința din Elveția
Rusia a transmis despre această reuniune că nu va lua parte la ea nici dacă va fi invitată, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră, şi a apreciat prin urmare că fără participarea sa o asemenea conferinţă nu are sens şi va fi organizată în zadar. "Am spus în mai multe ocazii că negocierile fără Rusia nu au sens şi, de fapt, sunt discuţii în zadar", a declarat joi Dmitri Peskov. El a dat asigurări că Rusia este deschisă dialogului, dar nu vede "nicio oportunitate" pentru acesta în condiţiile în care Ucraina "şi-a interzis singură" să discute cu Rusia, referire la un decret prin care Zelenski a interzis orice tratative cu Putin.
La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a descris vineri drept inutilă reuniunea din Elveţia. "Este o cale care nu duce nicăieri, pentru a o spune elegant, este evident pentru orice analist politic normal", a spus Lavrov la o conferinţă de presă în capitala belarusă Minsk.
El reproşează Occidentului că, în locul unui dialog fără ultimatumuri, va căuta să definitiveze la discuţiile din Elveţia cele 10 puncte din "formula de pace" a preşedintelui Zelenski pentru a le prezenta apoi Rusiei. "Nu vedem vreo dorinţă a Kievului şi nici a stăpânilor săi occidentali de a negocia onest", a mai spus ministrul rus, potrivit căruia "planul chinez în 12 puncte şi formula" elveţiană sunt incompatibile", iar Elveţia nu ar face altceva decât să îndeplinească o sarcină încredinţată de Statele Unite şi de aliaţii lor.
Iniţiativa chineză pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, prezentată în februarie 2023 şi care nu este un plan de pace în sine include, printre alte puncte, convenirea unui armistiţiu şi reluarea negocierilor, dar nu prevede retragerea trupelor ruse din teritoriile ucrainene ocupate, care este un punct fundamental în "formula de pace" a lui Zelenski.
Potrivit presei independente ruse, Turcia a propus recent Rusiei şi Ucrainei un proiect de acord, printre prevederile căruia se regăsesc îngheţarea ostilităţilor şi desfăşurarea până în anul 2040 a unor referendumuri în teritoriile ucrainene anexate de Rusia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
