Ministrul Muncii din Spania, Yolanda Díaz, a semnat acordul împreună cu liderii sindicali Unai Sordo (CCOO) și Pepe Álvarez (UGT). Noua majorare reprezintă o creștere de 4,4%, echivalentul a 50 de euro în plus pe lună pentru aproximativ trei milioane de angajați. Totuși, rămâne incert dacă acești angajați vor începe să plătească impozit pe venit, ceea ce ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de euro anual, potrivit estimărilor Ministerului Muncii.
Dispută între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor
Impozitarea salariului minim este subiectul unei dispute între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, condus de María Jesús Montero, care a sugerat că pragul scutit de impozit ar putea să nu fie ajustat în același ritm cu creșterea SMI. Acest lucru ar însemna că o parte dintre beneficiarii salariului minim ar începe să plătească impozite.
„În loc să discutăm despre creșterea salariului minim, ar trebui să ne concentrăm pe salariile și dividendele mari care există în Spania,” a declarat Díaz, făcând referire la profiturile record raportate recent de sectorul bancar.
Sindicatele au insistat că SMI nu ar trebui să fie impozitat pentru moment. Deși liderii CCOO și UGT recunosc că acest lucru se va întâmpla inevitabil în viitor, ei consideră că momentul nu a sosit încă.
„Dacă Guvernul vrea să încaseze mai multe taxe, să reglementeze orele suplimentare, care nu sunt doar o problemă fiscală, ci și de contribuții sociale,” a afirmat Pepe Álvarez (UGT), potrivit publicației El Pais.
Decizie amânată privind impozitarea
Surse din cadrul negocierilor susțin că nu se așteaptă o decizie clară privind impozitarea salariului minim în ședința Consiliului de Miniștri de marți. Ministerul Finanțelor nu a oferit detalii despre modul în care ar putea aplica această măsură și nici nu a prezentat o estimare oficială a veniturilor suplimentare rezultate.
O posibilă soluție intermediară ar fi creșterea parțială a pragului de impozitare, fără a-l alinia complet cu noul salariu minim. Dacă această măsură nu este adoptată, se estimează că aproximativ 540.000 de angajați ar putea fi nevoiți să plătească impozit pe venit, deși deducerile fiscale familiale ar putea reduce acest număr.
Patronatele CEOE și Cepyme au refuzat să susțină această creștere a salariului minim, deși surse din mediul de afaceri susțin că ar fi acceptat o majorare de 3,4%. Executivul a ales, însă, limita superioară propusă de comisia de experți, care a recomandat o creștere între 3,4% și 4,4% pentru a respecta Carta Socială Europeană.
În ciuda refuzului angajatorilor de a semna acordul, Yolanda Díaz le-a mulțumit pentru participarea la dialogul social, dar i-a criticat pentru lipsa de implicare în negocierile privind reducerea programului de lucru, pe care CEOE și Cepyme le-au respins categoric.
„Sindicatele au fost mereu de partea dreaptă a istoriei. Avem nevoie de mai mult unionism pentru o democrație mai puternică,” a declarat ministrul Muncii, subliniind importanța implicării sindicatelor în aceste negocieri.
Cine beneficiază de creșterea salariului minim
Conform datelor prezentate de Unai Sordo (CCOO), cei mai afectați de aceste schimbări sunt:
- Femeile, care reprezintă 15% dintre angajații cu salariul minim (comparativ cu 8,5% dintre bărbați);
- Tinerii sub 34 de ani, unde 17% dintre angajați câștigă salariul minim;
- Persoanele cu contracte temporare, în special din agricultură, comerț și ospitalitate.
Sindicatele și ministrul Muncii au respins ideea că majorarea SMI ar duce la pierderi de locuri de muncă.
„Nu există date care să demonstreze că majorările salariului minim afectează negativ economia. Această idee este o dogmă ultraliberală greșită,” a declarat Unai Sordo.
Guvernul spaniol continuă astfel politica de creștere a salariului minim, însă rămâne de văzut dacă va introduce și o impozitare a acestuia, ceea ce ar putea avea un impact major asupra angajaților cu venituri mici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
