''Am avut o fractură sub ochi, la nivelul planşeului orbital, nasul fracturat în trei locuri şi 25 de puncte de sutură'', spune un protestatar, Constant Deniaux, în vârstă de 43 de ani, afirmând că toate acestea i-au fost provocate de proiectilele trase de poliţie cu o armă ''flash-ball'' în timpul acţiunii împotriva unui baraj al ''vestelor galbene''.
Dar şi alţi protestatari au fost răniţi de astfel de arme, inclusiv un licean în vârstă de 16 ani, care participa pe 5 decembrie la Orleans la un protest împotriva reformei examenului de bacalaureat.
Circa 200 de personalităţi franceze, printre care şi mai mulţi deputaţi de stânga, au cerut la începutul lunii decembrie interzicerea imediată a acestor arme de umăr care lansează gloanţe semi-rigide de calibrul 40 mm.
Avocatul Drepturilor în Franţa (echivalentul românesc al Avocatului Poporului), Jacques Toubon, ceruse încă din luna ianuarie a anului trecut scoaterea acestei arme din dotarea forţelor de ordine franceze.
Pe 14 decembrie, ONG-ul Amnesty International a cerut poliţiei franceze să ''înceteze folosirea forţei excesive împotriva manifestanţilor şi liceenilor''.
Dar patru zile mai târziu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o cerere prin care manifestanţi răniţi de dispozitive ''flash-ball'' au solicitat interzicerea urgentă a acestor arme.
Mai mult, în pofida polemicii declanşate, Ministerul francez de Interne a lansat pe 23 decembrie o licitaţie pentru achiziţia a 1.280 de noi arme de acest fel.
În plus, autorităţile franceze se apără în continuare susţinând că este vorba despre o armă non-letală şi a cărei folosire se sprijină pe un cadru legal precis. ''Este o armă intermediară, folosită pentru a opri manifestanţii şi indivizii periculoşi sau agresivi (...) Este echipamentul cel mai adaptat înaintea utilizării letale a unei arme de foc'', explică Jean-Louis Courtois, expert în armament pe lângă Curtea de Apel din Paris şi redactor-şef al revistei Commando Magazine, în opinia sa astfel de arme fiind un ''rău necesar''.
Însă Vincent Denis, conferenţiar de istorie modernă la Sorbona şi specialist în operaţiuni poliţieneşti notează că, deşi nu sunt letale, armele ''flash-ball'' pot provoca răni ''pe viaţă''.
De la începutul lunii decembrie, când în Franţa s-au intensificat protestele ''vestelor galbene'', jurnalistul independent David Dufresne difuzează pe Twitter imagini cu acţiunile poliţiei franceze contra manifestanţilor şi se miră de faptul că ''se vorbeşte atât de puţin despre zecile de răniţi'' în urma folosirii armelor ''flash-ball''.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
