La audierile din Comisia parlamentară de anchetă pentru presupuse fraude la alegerile din 26 mai, comisie înființată de puterea PSD-ALDE, secretarul general al MAE a spus că instituția nu a primit sesizări cu privire la existenţa votului multiplu, dar au fost sesizate mai multe incidente. Chiorean a vorbit despre "grupuri de agitatori", susținând că "în multe cazuri s-a intrat cu forţa în secţiile de votare, inclusiv pentru a se sustrage buletine de vot", potrivit Agerpres.
„Au fost raportate de misiunile noastre diplomatice incidentele care se refereau fie la grupurile de agitatori, care au făcut propagandă electorală în secţiile de votare, interzisă prin articolul 64 din Legea 208/2015, acţiuni violente de limbaj şi injurii care au fost adresate membrilor corpului diplomatic, cazuri de violenţă fizică, agresarea membrilor comisiei, folosirea de obiecte contondente pentru a intra în secţiile de votare sau sediile oficiilor diplomatice.
În multe cazuri s-a intrat cu forţa în secţiile de votare, inclusiv pentru a se sustrage buletine de vot. Unele persoane din grupurile de agitatori se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice.
În anumite cazuri, cum ar fi în Italia, forţele de ordine i-au recunoscut ca fiind participanţi şi la alte acţiuni violente.
O altă problemă care a creat incidente a fost aceea a răspândirii, de la primele ore ale dimineţii, de informaţii false de genul că nu sunt suficiente buletine de vot, deşi în toate aceste secţii au rămas mii de buletine de vot neutilizate.
Aceleaşi grupuri la care făceam referire, 200 - 500 de persoane, în unele situaţii ne-a fost raportat că s-au prezentat cu una - două ore înainte de începerea alegerilor, ceea ce a creat o coadă, pentru ca aceia care se prezentau în mod normal la vot în momentul deschiderii secţiilor de votare să aibă o anumită stare, mulţi dintre ei, după vot, se aşezau din nou la coadă”.
„Au forţat uşile la ora închiderii”
Ea a mai susținut că în secţiile organizate la institutele culturale din Viena, Graz sau Linz cetăţeni aflaţi la coadă au forţat uşile la ora închiderii, au existat numeroase ameninţări şi injurii şi a fost necesară prezenţa poliţiei pentru menţinerea ordinii.
„La Salzburg la fel, la secţiile din Belgia o parte din cei prezenţi au scandat violent şi au proferat ameninţări, inclusiv ameninţări cu moartea la adresa membrilor corpului diplomatic. Au existat şi în Belgia grupuri de agitatori, precum şi unele persoane aflate în stare de ebrietate care incitau la violenţă şi ură. La secţia din Nicosia, la închiderea aplicaţiei, un grup de aproximativ 100 de persoane, majoritatea bărbaţi, dintre care câţiva în stare de ebrietate, au refuzat să părăsească curtea ambasadei încercând să scandeze sloganuri antiguvernamentale şi anti ambasadă, au lovit uşa principală, au ameninţat şi înjurat. La secţia din Copenhaga, la ora închiderii secţiei de votare, sute de alegători au început să arunce cu pietre în geamurile ambasadei, au lovit în mod repetat uşile misiunii”, a susţinut ea.
Laura Elena Chiorean a mai spus că problemele înregistrate au fost cauzate de cadrul legislativ inadecvat
Secretarul general al MAE a mai spus că prin propunerile de îmbunătăţire a cadrului legislativ în domeniul electoral „s-au făcut câţiva paşi, dar nu suficienţi”, pentru că una din principalele probleme care a fost sesizată de reprezentaţii misiunilor diplomatice a fost aceea că neexistând un registru electoral în care să fie înscrişi cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate este foarte dificil să estimezi numărul persoanelor care se vor prezenta la vot la o anumită secţie.
Laura Elena Chiorean a mai spus că problemele înregistrate la alegerile din 26 mai în secțiile din străinătate au fost cauzate în principal de cadrul legislativ inadecvat, de complicarea procesului electoral prin suprapunerea "în ultimul moment" a două scrutine.
În 26 iunie, Parlamentul a dat undă verde înființării comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea presupuselor nereguli și fraude la alegerile europarlamentare din 26 mai. Comisia de anchetă este formată din 23 de senatori și deputați reprezentând toate grupurile parlamentare.
Concluziile comisiei de anchetă vor fi strânse într-un raport care va fi înaintat Birourilor permanente reunite ale Parlamentului în termen de 90 de zile de la data constiturii comisiei. Ulterior, raportul se supune votului în plenul reunit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
