Decizie în premieră a instanței: Curtea de Apel Pitesti a decis, luni, că Secția specială nu mai poate funcționa, în urma deciziei pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia de luni este definitivă. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea de Apel Pitești într-un proces intentat unui magistrat de către o asociație de proprietari din Argeș.
Magistrații arată, în decizia pronunțată luni, că CJUE a stabilit că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție "nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora".
Curtea de Apel Pitești a mai decis ca dosarul să fie declinat către Parchetul competent.
Decizia Curții de Apel Pitești: "În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 constată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenșei acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competentă poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.(...) admite contestaţia formulată Asociaţia Proprietarilor Păgubiţi Oarja 2000 şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza la data 18.01.2022.
În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 urmează ca procurorul să-şi decline competenţa de soluţionare a cauzei, iar la stabilirea competenţei vor fi excluse dispoziţiile art. 88 1 din Legea 304/2004. (...)".Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat în 18 mai hotărârea în procesele reunite deschise de magistrații din România vizând cele mai importante modificări aduse de PSD-ALDE în justiție, care au scos în stradă zeci de mii de oameni. Capul de afiș al deciziei CJUE îl reprezintă caracterul obligatoriu al Deciziei de instituire a MCV, care a prefaţat şi condiţionat intrarea României în Uniunea Europeană, spune judecătorul Horațius Dumbravă, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În privința controversatei Secții speciale de anchetare a magistraților, CJUE arată că exemple practice luate din activitățile SIIJ sunt de natură să confirme realizarea riscului ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de corupție la nivel înalt într‑un mod care ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea sa. CJUE a lăsat totuși la latitudinea instanțelor naționale "să verifice dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor nu este de natură să facă secția permeabilă la influențe exterioare". Curtea de Justiție a UE subliniază că o astfel de reglementare trebuie să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
