'O categorie cu care ne luptăm destul de de tare la Administraţia Fondului pentru Mediu o reprezintă cele 68 de depozite pentru care România a fost în infringement şi urmează, cel mai probabil, să fie şi condamnată de Curtea Europeană de Justiţie. Administraţia Fondului pentru Mediu a atras băţul scurt, ca să mă exprim plastic, şi noi suntem cei care vor trebui să închidem aceste depozite. Zece depozite municipale au fost deja închise. Mai avem încă şase depozite. Sunt cele pe care le vedeţi acum în categoria depozitelor municipale. De asemenea, o provocare foarte mare o reprezintă categoria de depozite industriale, acele gropi industriale provenite de la foste societăţi demult apuse. România s-a angajat că le va ecologiza, ceea ce nu s-a întâmplat nici până astăzi. Şi asta facem acum la Administraţia Fondului pentru Mediu. Am preluat, prima primul depozit, cel de la Sofert, un depozit de deşeuri periculoase. Am semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic privind închiderea acestui depozit. Urmează cât de curând, probabil luna următoare, să preluăm şi depozitul de Suplacu de Barcău. Vreau să vă spun că nu este o muncă uşoară, este extrem de greu de gestionat această zonă, pentru că discutăm de companii care se află în diverse stadii: fie de insolvenţă, fie de faliment, fie nu au fondurile necesare pentru închiderea acestor depozite', a declarat Neculaescu, șeful AFM.
Acesta a adăugat că, după elaborarea studiilor de fezabilitate, se va încerca găsirea soluţiilor de finanţare pentru închiderea depozitelor neconforme.
'Primul lucru pe care l-am făcut a fost că am angajat o analiză-diagnostic pe toate depozitele pentru a vedea exact şi care este stadiul lor şi ce trebuie făcut acolo, astfel încât AFM-ul să intre în administrarea acestor depozite, să le preia şi să le putem închide. Cu ce bani vom închide aceste depozite, vom vedea... Deocamdată suntem în faza în care elaborăm studii de fezabilitate şi proiecte tehnice de închidere. Când vom ajunge acolo, cu siguranţă vom găsi o soluţie, fie că vorbim de fonduri europene, de bugetul naţional, pentru închiderea acestor depozite', a spus oficialul AFM.
România era obligată să închidă şi să reabiliteze gropile de gunoi (municipale şi industriale) care nu respectă standardele, până la data de 16 iulie 2009, moment la care existau 109 depozite neconforme de deşeuri. Din cauza progreselor lente, Comisia Europeană (CE) a decis să aducă această problemă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în luna februarie 2017.
Hotărârea CJUE a vizat 68 de gropi de gunoi, dintre care doar 20 au fost închise definitiv până în 2020. De altfel, până în luna ianuarie 2020, cea mai mare parte a lucrărilor necesare pentru închiderea, sigilarea şi regenerarea restului de 48 de gropi de gunoi nu fuseseră încă planificate, aprobate sau iniţiate. De aceea, forul european a decis să trimită României o scrisoare de notificare formală, după decizia CJUE, potrivit Agerpres.
În luna februarie a anului trecut, România a fost dată din nou în judecată de Comisia Europeană, pentru că nu a închis toate cele 68 de gropi de gunoi neconforme. Specialişti din sectorul de mediu, dar şi reprezentanţi ai producătorilor de băuturi participă, marţi, la conferinţa 'Soluţiile momentului la criza deşeurilor. Putem vorbi de sustenabilitate, colectare, reciclare şi economie circulară în România?', organizată în sistem hibrid.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
