Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România, atrage atenția asupra riscurilor unei schimbări bruște în modul de colectare a veniturilor de către ANAF. Declarațiile sale evidențiază un paradox economic: în ciuda nevoii de modernizare și eficientizare fiscală, un salt brusc în colectare ar putea declanșa o recesiune majoră.
„Modernizăm și pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF...nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă și, cum îmi place să spun, deși dau dintr-una în alta acum, atenție cine dorește colectarea asta, pentru că banii ăștia necolectați nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt și prin mașinile de pe stradă, sunt și prin prețurile apartamentelor din nordul Bucureștiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătățită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”, a declarat Tătaru.
Această analiză scoate la lumină o realitate economică greu de gestionat. Sumele care nu ajung în visteria statului sunt, în mare parte, reinvestite sau cheltuite în economia informală, creând un echilibru precar. În acest context, economistul subliniază importanța unei abordări treptate pentru a evita destabilizarea economiei.
„N-aș vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanțe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulți. Da, lucrăm cu ce avem. N-aș vrea nici să fim foarte pesimiști. Până la urmă încă vorbim de creștere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuși încă vorbim de creștere economică și să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom și dezvolta niște capacități care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranță sinceră”, a adăugat el.
Fondurile europene, o șansă crucială
Pe lângă provocările legate de colectarea veniturilor, economistul a evidențiat importanța fondurilor europene în dezvoltarea infrastructurii, considerată o piesă-cheie pentru atragerea investițiilor străine. România, care construiește pentru prima dată o rețea națională de autostrăzi, are ocazia să recupereze terenul pierdut în fața altor state din regiune.
„Probabil, iarăși, pe fonduri europene avem o șansă să facem lucruri pe care altfel nu ni le-am putea permite și o parte se fac deja. România își construiește acum rețeaua de autostrăzi pentru prima dată. Nu e ca în Germania, nu facem a zecea autostradă. O facem pe prima, care leagă niște regiuni ale țării. M-aș aștepta ca de aici să avem un efect de multiplicare greu de estimat în momentul de față, dar business-uri noi și o angrenare a mediului economic”, a explicat Tătaru.
Economistul a amintit că lipsa infrastructurii a fost unul dintre principalele motive pentru care mari companii, precum Daimler și Audi, au evitat să investească în România, preferând țări precum Ungaria. În prezent, construcția de autostrăzi deschide noi oportunități pentru atragerea investițiilor, chiar dacă unele companii au deja capacități operaționale în alte state.
Un optimism prudent
În ciuda provocărilor, Valentin Tătaru rămâne rezervat optimist. El consideră că, odată ce România va reuși să îmbunătățească infrastructura și să crească gradul de colectare fiscală într-un mod sustenabil, se pot crea premisele pentru o economie mai robustă și capabilă să facă față datoriilor. Cu toate acestea, drumul către stabilitate economică rămâne anevoios, necesitând atât reforme structurale, cât și răbdare.
În final, analiza lui Tătaru oferă o radiografie a economiei românești: o creștere bazată pe consum și importuri, dar cu un potențial semnificativ de dezvoltare, dacă măsurile luate sunt gândite strategic și implementate gradual.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
