Publicitate
Sfânta Lumină sinonimă cu Învierea Lui Hristos este cadoul dăruit în fiecare an de Dumnezeu lumii, prin rugăciunile patriarhului ortodox de la Ierusalim. Este semnul evident al purtării Sale de grijă pentru Creaţia Sa. Este mesajul care vine dintr-o altă dimensiune a existenţei, transmis nouă oamenilor, limitaţi în acest univers, de raţiune şi de legile fizicii.
Sfânta Lumină - partea văzută a minunii
În Sâmbăta Mare, în prezenţa miilor de credincioşi ortodocşi, a poliţiei israeliene şi a altor reprezentanţi ai diverselor culte creştine şi musulmane, a emblematicilor tineri arabi palestinieni ortodocşi, care se manifestă prin dansuri şi cântece zgomotoase, patriarhul ortodox al Ierusalimului devine personajul principal al momentului.
După ce este controlat corporal pentru a nu avea asupra sa surse de foc, desface sigiliul şi intră în Sfântul Mormânt împreună cu un reprezentant al musulmanilor, care devine principalul martor al evenimentului. Patriarhul îngenunchează în faţa lespezii care a odihnit Trupul Mântuitor şi începe să rostească rugăciunile. După aproximativ 10-15 minute, vata aşezată pe piatra Mormântului se aprinde cu o flacără nematerială, de culoare albăstruie, care nu arde. Deodată cu aceasta se aprind spontan şi candelele din biserică şi multe lumânări ale credincioşilor. Toată această manifestare suprafirească este dublată în plan sufletesc de o adevărată furtună de emoţii şi trăiri ale oamenilor prezenţi. Patriarhul pune vata aprinsă în două potire de aur după care aprinde de la acest foc cele două mănunchiuri de cate 33 de lumânări (reprezentând numărul anilor trăiţi de Hristos pe pământ). Cu aceste două mănunchiuri iese din Sfântul Mormânt şi împarte Lumina credincioşilor. Patriarhul şi cei implicaţi direct în acest eveniment sunt discreţi şi nu prea vorbesc despre ce se întâmplă atunci, însă există numeroase mărturii atât istorice cât şi fizice (vezi coloana de piatră topită de Sfânta Lumină in 1579 când ortodocşii au fost împiedicaţi de armeni, cu ajutorul otomanilor, să slujească în Sfântul Mormânt). Cele mai importante mărturii sunt adunate de către Haralambie K. Skarlakidis în cartea „Sfânta Lumină".
Sfânta Lumină - partea nevăzută a minunii
"Din miezul pietrei pe care a stat Trupul Lui Hristos o Lumină nedefinită iese înspre afară. De obicei are o nuanţă albastru-deschis. Lumina iese din piatră ca şi cum ar ieşi dintr-un lac. Placa Mormântului arată ca si cum ar fi acoperită de un nor umed, dar este Lumină. Într-un anumit loc, Lumina se ridică şi formează un stâlp, a cărui flacără are o nuanţă diferită şi îmi este cu putinţă să aprind lumânările mele de la ea", mărturiseşte Patriarhul Diodor I (1981-2000).
"Am început să citesc rugăciunea specială, iar când am terminat, am observat că placa de pe Mormânt a început să transpire. În acelaşi timp, împreună cu mirul lichid, s-a arătat o Lumină albăstruie foarte puternică, care acoperea toată placa Mormântului. În acea clipă s-a aprins în mod minunat şi candela neadormită" spune episcopul Hristodul care l-a înlocuit de doua ori pe patriarhul Diodor pentru această slujba în 1998 şi în 1999.
Dar cea mai incitantă poveste despre apariţia Sfintei Lumini o are monahul Mitrofan care în 1926 s-a ascuns în podul cupolei Mormântului pentru a vedea cu ochii lui minunea. El povesteşte cum la început a auzit un şuierat ca de vânt după care tot Sfântul Mormânt S-a luminat de o Lumină albăstruie şi atunci l-a văzut pe patriarh citind rugăciunile. Lumina s-a transformat într-o sferă luminoasă de culoare albă care a rămas nemişcată deasupra capului patriarhului. Acesta a ridicat mâinile cu mănunchiurile de 33 de lumânări şi în acel moment s-au aprins lumânările si candela din Sfântul Mormânt. Ulterior povestind patriarhului Damian I (1897-1931) despre întâmplare, acesta a fost uimit de poveste, mărturisind la rândul său că el nu a văzut nimic din toate acestea. El a simţit doar o imensă bucurie în momentul când candela şi lumânările s-au aprins spontan.
Anual, mii de oameni sunt atraşi de această minune care în ultimii ani a fost transmisă şi în direct prin televiziune mai ales în ţările ortodoxe. De data asta însă, din cauza pandemiei, Biserica Învierii, la fel ca multe alte biserici a fost închisă, iar locul Învierii va fi aproape pustiu în ziua când, de aproape 2000 de ani, Sfânta Lumină se coboară ca un dar pentru întreaga omenire. Închiderea locaşului de cult nu va afecta însă slujba pe care patriarhul Teofil al III-lea o va ţine în Sâmbăta Mare a anului 2020 în lipsa credincioşilor şi a tinerilor arabi ortodocşi, descendenţii păstorilor care au fost martorii Naşterii Mântuitorului în Betleem.
În aşteptarea Învierii Domnului, Sfântul Mormânt se roagă în tăcere şi izolare, pentru întreaga lume iar noi, vom aştepta Sfânta Lumina cu speranţa că Ea va veni negreşit, ca în fiecare an, transmite Mediafax.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
