Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre cele mai semnificative zile de sărbătoare deoarece marchează încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă început pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Tradițiile, obiceiurile și semnificațiile acestei zile sunt adânc înrădăcinate în cultura românească și în credința creștină.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul este considerat unul dintre cei mai mari sfinți ai creștinătății, alături de Maica Domnului. Născut în cetatea Orini, fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, Ioan a fost vestit de un înger ca fiind cel care va pregăti calea Domnului. Crescut în pustiu, acesta a dus o viață austeră, hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică, și a devenit cunoscut pentru predicile sale din deșertul Iudeii în care îndemna oamenii la pocăință.
Momentul culminant al misiunii sale a fost botezarea lui Iisus Hristos în râul Iordan, eveniment în care Duhul Sfânt s-a arătat sub formă de porumbel. Sfântul Ioan a rămas cunoscut și pentru curajul de a-l mustra pe Irod Antipa pentru căsătoria sa nelegitimă, fapt ce a dus la martiriul său, prin tăierea capului, comemorată la 29 august.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan
1. Stropirea cu agheasmă
În dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii se stropesc cu agheasmă luată de la biserică de Bobotează, pentru a fi feriți de boli și necazuri pe tot parcursul anului.
2. „Udatul Ionilor”
Un obicei popular în multe regiuni ale țării, precum Bucovina, implică împodobirea porților celor care poartă numele de Ion cu brazi. În trecut, aceștia organizau petreceri pentru comunitate. În Transilvania, cei botezați cu acest nume erau purtați prin sat și simbolic „botezați” în râu.
3. „Iordănitul femeilor”
În unele sate din nordul țării, femeile organizau petreceri nocturne, iar dimineața ieșeau pe stradă, unde luau bărbații întâlniți și îi amenințau că îi vor arunca în râu. Acest ritual simboliza integrarea femeilor tinere în comunitatea celor căsătorite.
4. Interdicții și superstiții
Tradiția spune că de Sfântul Ioan nu este bine să faci curățenie, să speli haine sau să desfășori munci grele. Totodată, cine nu se veselește în această zi riscă să fie trist tot anul.
5. „Botezul gerului”
După Sfântul Ioan, frigul iernii începe să se domolească, fapt care reprezintă o schimbare simbolică spre zile mai calde.
Cine își serbează onomastica
Pe 7 ianuarie, biserica ortodoxă prăznuiește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, iar credincioșii îl cinstesc pe cel care a pregătit calea Domnului și l-a descoperit lumii ca Mesia. Rugăciunile acestei zile amintesc de rolul său unic în istoria mântuirii: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!”.
Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul celor care poartă nume precum Ion, Ioana, Ionuț, Ionel, Ivan, Nelu, Oana, Ioniță, dar și derivatele acestora. Aproximativ 2 milioane de români își sărbătoresc onomastica în această zi.
Ziua Crăciunului pe rit vechi
Pe 7 ianuarie, conform calendarului iulian, este sărbătorit și Crăciunul pe rit vechi. Comunitățile care urmează această tradiție, precum rușii de rit vechi și ucrainenii, marchează nașterea Domnului cu slujbe speciale și obiceiuri tradiționale.
Sfântul Ioan Botezătorul este văzut drept protectorul pruncilor și sprijinitorul celor aflați în necaz. De această zi, creștinii sunt îndemnați să facă o faptă bună, pentru a atrage binecuvântarea lui Dumnezeu asupra lor în noul an.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
