Principalul obiectiv al asociaţiei este consilierea lucrătorilor migranți din Europa de Est. „Din cauza focarului Covid de la Tönnies, se vorbește mult despre români, dar nu este suficient“, spune Sevghin Mayr.
„M-am născut și am crescut în România. Mă doare când oamenii vorbesc despre noi atât de urât. Aceste păreri îşi au originea în prejudecăți adânci. Mulți germani se tem că românii le vor lua locurile de muncă, însă oricum nu se vor integra, pentru că după părere lor sunt săraci și fără educație.
Pentru ei este important să se asigure prosperitatea germanilor. Înainte de deschiderea pieței muncii în Germania, pentru români, în 2014, a fost lansată o campanie împotriva așa-numitei «migrații a sărăciei» din țările estice ale UE. Acest lucru a fost fatal pentru imaginea europenilor din est. Majoritatea germanilor nu cunosc România, oamenii și cultura lor“, povesteşte Sevghin Mayr pentru Sueddeutsche Zeitung.
„Trăiesc în cazărmi înguste și murdare“
Fiind întrebată facă situaţia de faţă a românilor se va înrăutăți, Sevghin Mayr a precizat că speră ca acest evenimente să îmbunătățească condițiile de muncă și de viață ale românilor.
„Aceste condiții de viaţă devin cunoscute de germani. Poate că acum se vor gândi de două ori înainte să cumpere carne ieftină. Mulți angajatori se comportă ca proprietari și cred că pot face ce vor cu oameni din Europa de Est. Standardele de securitate și igienă sunt adesea ignorate, după cum se poate observa din focare.
Oamenii trăiesc în cazărmi înguste și murdare, pentru care trebuie să plătească și câteva sute de euro chirie. Dacă cineva se îmbolnăvește, pur și simplu este înlocuit cu alt muncitor. Acest lucru este posibil deoarece forța de muncă este angajată prin agenţii. Salariile sunt mici. Angajatorii îi tratează pe sezonieri ca oameni de clasa a doua, deoarece ei nu se pot apăra“, a menţionat Sevghin Mayr.
„Românii au crezut că totul va merge bine aici. Dar sunt profund dezamăgiți“
Ministrul federal al Muncii Hubertus Heil vrea să interzică contractele de muncă prin agenţii de plasare a forţei de muncă, cel puţin în industria cărnii. „Pentru prima dată o abordare corectă ar putea rezolva problemele cunoscute de mult timp. Acest lucru obligă angajatorul să își asume responsabilitatea pentru condițiile de muncă și de viață. Cu toate acestea, sunt necesare controale și sancțiuni mai stricte pentru cei care își tratează prost angajații“, mai spune activista.
Fiind întrebată care este starea de spirit în comunitatea românească din Germania în prezent, Sevghin Mayr spune că este foarte încordată. „Oamenii au venit cu mari speranțe, într-o țară pe care au crezut-o progresivă. Au crezut că totul va merge bine. Dar sunt profund dezamăgiți. Printre cei 750.000 de români care locuiesc în Germania, sunt mulți calificați.
Dar mulţi germani nu știu asta. Dar indiferent de acestea, românii susţin economia germană. Nu există doar lucrători la abatoare, sparanghel și șoferi, ci şi medici, ingineri și specialiști IT. Lucrăm aici, plătim impozite și ne implicăm în economie. Cu toate acestea, în Germania este dificil să vezi românii ca făcând parte din societate“, continuă Sevghin Mayr.
Fiind întrebată ce ar trebui să se întâmple pentru a îmbunătăți imaginea românilor, Sevghin Mayr a menţionat următoarele: „Trebuie să facem mai mult lobby pentru comunitatea românească. Ca o asociație mică din Munchen, putem contribui cu informații, sfaturi și oferte culturale. Pentru a crea o integrare și o înțelegere reală, toată lumea trebuie să depună eforturi, inclusiv românii. Încă mai avem multă de muncă“.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
