Această concluzie a fost reafirmată vineri de către un oficial din comunitatea de informații a Statelor Unite, citat sub anonimat de agenția Reuters.
Fenomenul cunoscut sub denumirea de "sindrom Havana" a fost raportat pentru prima dată în anul 2016, afectând personalul ambasadei SUA din Cuba și familiile acestora. Printre simptomele asociate acestui sindrom s-au numărat migrene, greață, pierderi de memorie, amețeli și halucinații auditive. Ulterior, cazuri similare au fost raportate la alte misiuni diplomatice americane din lume, ceea ce a determinat declanșarea unor investigații ample pentru a identifica posibilele cauze.
Cu toate acestea, nici până în prezent, Statele Unite nu au reușit să elucideze originea acestor simptome. O concluzie-cheie a fost emisă în anul 2023, când serviciile secrete americane au declarat că este "foarte improbabil" ca un adversar extern să fie responsabil pentru aceste afecțiuni. Mai degrabă, s-a sugerat că factorii de mediu sau anumite condiții medicale preexistente ar putea explica simptomele raportate.
Cuba, prima țară unde acest sindrom a fost semnalat, a negat constant orice implicare în aceste incidente. De asemenea, Rusia a respins acuzațiile care au apărut ulterior în mass-media. În primăvara anului trecut, un website rus anti-Kremlin, The Insider, în colaborare cu alte publicații, a susținut că membri ai unei unități din cadrul serviciului militar rus de informații GRU s-ar fi aflat în proximitatea zonelor unde au fost raportate simptomele sindromului Havana. Conform investigației, aceștia ar fi fost recompensați pentru activitatea lor în dezvoltarea unor "arme acustice non-letale".
Serviciile americane neagă implicarea vreunui alt stat
În urma noii evaluări efectuate de comunitatea de informații americane, cinci dintre cele șapte agenții implicate în investigație continuă să susțină că este "foarte improbabil" ca un actor străin să fi fost responsabil pentru simptomele asociate sindromului Havana. Declarația a fost făcută vineri în cadrul unui briefing de presă de un oficial din Biroul Directorului Serviciului Național de Informații al SUA (Director of National Intelligence - DNI). Oficialul, care a preferat să rămână anonim, nu a dezvăluit numele agențiilor implicate.
Pe de altă parte, două dintre agențiile implicate au o poziție diferită. Una dintre acestea consideră că există "aproximativ în egală măsură posibilitatea" ca un actor străin să fi dezvoltat o armă sau un prototip capabil să provoace simptomele respective, dar este improbabil ca acesta să fi fost utilizat. Cealaltă agenție estimează că este "aproximativ în egală măsură posibilitatea" ca un actor străin să fi utilizat o armă nouă sau un dispozitiv experimental împotriva unui grup restrâns de personal american.
Această situație continuă să suscite controverse și dezbateri atât în cadrul comunității de informații, cât și în spațiul public. Deși investigațiile au oferit unele clarificări, misterul din jurul sindromului Havana rămâne departe de a fi rezolvat, iar posibilele implicații geopolitice adaugă o notă de tensiune într-o lume deja marcată de conflicte și neînțelegeri internaționale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
