Un demers similar a eşuat în primul mandatal preşedintelui după aproape două luni de grevă generală, la finele lui 2019. Acum, premierul Elisabeth Borne a avut o primă întâlnire cu sindicatele, în încercarea de a le câştiga încrederea înaintea prezentării noului proiect de lege, la jumătatea săptămânii viitoare. Numai că liderii sindicatelor au rămas pe aceleaşi poziţii.
Prima lună a lui 2023 se anunţă agitată în Franţa. Sindicatele sunt cu steagurile şi pancartele pregătite să iasă în stradă împotriva noii legi a pensiilor. Preşedintele Emmanuel Macron nu doreşte să dea nici un pas înapoi în privinţa creşterii vârstei de pensionare.
Francezii trebuie să lucreze mai mult, aşa cum o fac de altfel toţi europenii, pentru a putea plăti aceste drepturi pe termen lung şi a menţine în echilibru bugetul. Speranţa de viaţă a crescut, oamenii trăiesc mai mult şi primesc pensii perioade mai lungi de timp decât acum câteva decenii, ceea ce pune în pericol sustenabilitatea financiară a sistemului de asigurări sociale de stat.
Sistemul de pensii din Franța, reformat din temelii de Guvern
Propunerea preşedintelui este 65 de ani, însă partidele din coaliţia guvernamentală iau în calcul un plan de rezervă: pensionarea la 64 de ani - o concesie, în speranţa că vor putea trece totuşi reforma. Noul proiect creionat de guvern se anunţă complex şi adaptat pe categorii de profesii, astfel încât aceia care au muncit în condiţii grele sau de stres constant sau au început să lucreze foarte de tineri, ajungând să aibă mulţi ani de vechime, să poată ieşi la pensie mai devreme.
Totodată, cei care beneficiază de sisteme speciale, precum poliţiştii, jandarmii, lucrătorii de la căile ferate sau de la metroul parizian şi se pot pensiona în prezent chiar de la 52 de ani dacă au suficientă vechime, vor trebui să mai lucreze doi, trei ani în plus. Nu este prevăzută nici o modificare a regimului de care se bucură în prezent persoanele cu handicap. Dacă reforma va fi votată de Parlament, noua limită de vârstă se va aplica din 2031, pentru cei născuţi în 196.
Ce se va întâmpla cu cei născuți după acest an
De câteva săptămâni, ministrul muncii discută cu sindicatele, paragraf cu paragraf, textul propus de executiv, în încercarea de a preîntâmpina reeditarea istoriei de acum trei ani, când greva generală din decembrie 2019 - ianuarie 2020 a blocat practic ţara, cea mai gravă situaţie fiind înregistrată în sectorul transportului în comun, paralizat aproape complet la nivel naţional. Guvernul dialoghează pentru a explica reforma şi pentru a asculta organizaţiile sindicale pe diferite teme.
Este mesajul pe care liderii puterii îl transmit pe toate canalele. Întâlnirea de aseară a premierului Elisabeth Borne cu liderii confederaţiilor sindicale, cărora le-a prezentat principalele axe ale noii reforme, nu s-a încheiat cu rezultate fructuoase. Ba mai mult, unii dintre sindicalişti au calificat-o drept inutilă, pentru că premierul le-a vorbit de un secret pe care îl cunoaşte toată lumea, şi anume că intenţionează să urce vârsta de pensionare la 65 de ani, ceea ce pentru absolut toţi este un punct nenegociabil.
Sindicaliştii au atras atenţia premierului că majoritatea francezilor de peste 60 de ani sunt deja în afara pieţei muncii, fie au fost concediaţi, fie sunt în şomaj sau inapţi fizic de a continua să muncească, şi i-au cerut să găsească mai întâi soluţii pentru acest fenomen. În aceste condiţii, creşterea vârstei de pensionare este pur şi simplu un transfer al costurilor cu pensiile către alte conturi ale bugetului de stat, la asigurările de şomaj sau la cele de sănătate, consideră sindicaliştii, potrivt Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
